Câmpina literar-artistică şi istorică

Războiul manifestelor (1)

Războiul psihologic, influenţarea forţei morale a trupelor inamice de pe front, precum şi a populaţiei din spatele acestuia, au cuprins diferite forme şi mijloace în timpul celui de-al Doilea Război Modial (1939 – 1945). Radioul, presa, zvonurile şi manifestele au fost utilizate de Forţele Aliate şi ca factor de sprijin al acţiunilor de luptă împotriva puterilor Axei Berlin – Roma – Tokio şi a aliaţilor acesteia. Doctrina militară britanică atribuia un rol aparte unui sistem eficient de propagandă, care conducea la crearea sentimenului de nesiguranţă, prin lansarea voită a numeroaselor zvonuri. Acestea au avut efecte deosebite asupra mijloacelor de comunicare dintre instituţii şi în rândul populaţiei.[1] Cenzura din România, instaurată în acea perioadă, a condus şi ea la amplificarea zvonisticii, care a luat o amploare deosebită. Această stare generală de nesiguranţă, confuzie şi spaimă a fost amplificată, în perioada bombardamentelor aeriene, şi de manifestele aruncate, sistematic, de aviaţia inamică, ce contribuiau la demoralizarea populaţiei şi armatei.[2] Conceperea mesajelor din manifeste era foarte ingenioasă şi consta în sublinierea diferenţelor existente între vorbe şi fapte, care trebuiau să declanşeze anumite comportamente în rândul populaţiei. Acestea chemau la acţiune, la luarea unor măsuri energice, prin care România trebuia să întoarcă armele împotriva germanilor. Trebuiau sabotate căile de comunicaţie, uzinele de armament şi, în special, sursele de alimentare cu carburanţi şi lubrifianţi ale maşinii de război inamice. [3] În acelaşi timp, tactica folosită de Comandamentul American, arăta că prin bombardamentele aeriene strategice, se urmărea distrugerea obiectivelor, fără menajamente faţă de populaţia civilă. Se urmărea demoralizarea acesteia, care implicit urma să conducă la părăsirea luptei. [4] Prezentăm în continuare câteva din manifestele lansate de aviaţia anglo-americană pe teritoriul României (inclusiv la Câmpina).

Note
1. La bombardamentul de la 1 August 1943, pregătirea insuficientă a autorităţilor locale şi a populaţiei, panica ce s-a produs, a condus la apariţia unor zvonuri şi transmiterea unor rapoarte privind lansarea în Ploieşti a unor trupe de „desant aerian“, confundate cu încercarea unor aviatori americani de a se salva cu paraşuta din avioanele lovite de antiaeriană. 2. Stănescu, E., Preda, G., Stănescu, I., „Războiul petrolului la Ploieşti“, Editura „Printeuro“, Ploieşti, 2003. 3. Dr. Preda, G., dr. Manole, J., pr. Stănescu, E., „Festung Ploieşti“, Editura „Printeuro“, Ploieşti, 2003. 4. Idem.

(Text apărut în suplimentul Câmpina literar-artistică şi istorică)