Moto: „Aceste gale nu ar fi fost posibile fără un grup de prieteni câmpineni” (Ion Tomescu, preşedintele APLER)
De-a lungul anului 2011 am evidenţiat, în repetate rânduri, preocupările susţinute ale comisiei de cultură a Consiliului Local, ale Cercului Literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură, precum şi ale redacţiei ziarului „Oglinda de azi” în organizarea unor activităţi bogate, variate, cu mare impact în viaţa spirituală a urbei.
Toate acestea au culminat cu lansarea record, în două zile consecutive, a unui număr de cinci cărţi, semnate de autori de prestigiu din Câmpina (Florin Dochia şi Gherasim Rusu Togan), Ploieşti (Ieronim Tătaru şi Marian Ruscu) şi Bucureşti (Ion Ochinciuc).
Pe bună dreptate, te întrebi ce pot să-ţi mai ofere instituţiile amintite? Şi răspunsul este unul imbatabil: Galele Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER).
De-a lungul anului 2011 am evidenţiat, în repetate rânduri, preocupările susţinute ale comisiei de cultură a Consiliului Local, ale Cercului Literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură, precum şi ale redacţiei ziarului „Oglinda de azi” în organizarea unor activităţi bogate, variate, cu mare impact în viaţa spirituală a urbei.
Toate acestea au culminat cu lansarea record, în două zile consecutive, a unui număr de cinci cărţi, semnate de autori de prestigiu din Câmpina (Florin Dochia şi Gherasim Rusu Togan), Ploieşti (Ieronim Tătaru şi Marian Ruscu) şi Bucureşti (Ion Ochinciuc).
Pe bună dreptate, te întrebi ce pot să-ţi mai ofere instituţiile amintite? Şi răspunsul este unul imbatabil: Galele Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER).
Astfel, în zilele de 8 şi 9 decembrie, la Câmpina s-a desfăşurat ediţia a XIII-a a Galelor APLER.
Programul a debutat joi, 8 decembrie, la Casa de Cultură (proaspăt renovată), cu o scurtă prezentare a rolului şi a importanţei APLER, făcută de Ion Tomescu, urmată de acordarea premiului, In memoriam „Constantin Radu”, lui Corneliu Antoniu de către scriitorul Florin Dochia, directorul aşezământului cultural şi salutul Consiliului local şi al Primăriei Câmpina, transmis de col. (r) Marian Dulă, care a evidenţiat totodată principalele realizări culturale ale anului 2011.
Activitatea a continuat cu prelegerea „Criza mondială şi industria editorială din România. Soluţii, deziderate. Dezbatere”, susţinută de prof.univ.dr. Cristian Niculescu. Autorul a vorbit mai întâi despre unele rezultate din profesia sa (înfiinţarea unei noi facultăţi la Institutul Politehnic Bucureşti, „Faima”, în anul 2010; a unui curs de inginerie economică etc.) şi a insistat, firesc, asupra temei legate de crizele globale din anii 1815, 1853, 1873, 1929, 1933 (toate încheindu-se cu războaie) şi asupra crizei actuale. C. Niculescu a discutat, de asemenea, despre bugetul de stat, datoria privată şi publică, subliniind că „există o anume finanţare care nu este deloc neglijabilă”. Materialul expus a fost însoţit de o schemă sugestivă la tablă. Cu toate că expunerea a fost considerată de unii „prea lungă” (72 de minute), de alţii „prea generală” sau „fără a cuprinde referiri la soarta revistelor de cultură”, ea s-a încadrat atât în tematica stabilită, cât şi în timpul acordat de organizatori (90 de minute). De altfel, prof. Niculescu, în dublă ipostază de lector şi de moderator al întâlnirii, a răspuns la majoritatea întrebărilor asistenţei.
Membrii APLER şi invitaţii reuniunii au primit elegante mape cu: proiectul DECULT, cu revista „Biblioteca de Câmpina”, ziarele „Oglinda de azi”, „Valea Prahovei”, precum şi o serie de reviste ale colegilor, din toată ţara: „Arca”, „Monitorul cultural” (Arad), „Caiete silvane” (Sălaj), „Antares” (Galaţi), „Cafeneaua literară” (Piteşti), însoţită de placheta „Exil interior” (autor Ioan Vişea) şi altele.
Ziua a doua a Galelor APLER a fost deschisă de un miniconcert la pian susţinut de maestrul Serghie Bucur, în sala „George Hanibal Văleanu” a Casei Tineretului, urmat de dezbaterea proiectului „DECULT” (realizat de Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România – Muntenia Sud, din fonduri europene). Proiectul are stabilite, cu mare claritate: obiectivul general (dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale partenerilor sociali din domeniul culturii scrise); obiectivele specifice (care vor fi atinse în urma derulării activităţilor proiectate în toată ţara la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare); activităţi (realizarea unui studiu asupra pieţei de carte din România; dezvoltarea a opt filiale teritoriale FEDCR; elaborarea unei analize asupra legislaţiei etc.); rezultatele anticipate; managerii proiectului.
Dezbaterea proiectului „DECULT” a fost moderată de Lucia Ovezea şi Dan Mircea Cipariu, cei doi intervenind, alternativ, în clarificarea unor probleme deosebite: perioada de desfăşurare a proiectului, managementul, implementarea, studiul de piaţă, afilieri internaţionale, iniţiative legislative, conferinţe etc.
Membrii APLER au formulat întrebări/ afirmaţii de genul: „Ce se întâmplă cu scriitorii?”, „Pe unde întreb, nu există bani pentru reviste”, „Sunt foarte mulţi care scriu din prietenie”, „Pe dl. Niculescu îl doare în pălărie, pentru că are propria editură” etc.
Lucrurile s-au calmat, într-o oarecare măsură, la vestea că Uniunea Europeană are rezervată, pentru anul 2014, ca prioritate, între primele 4-5 obiective strategice, industria culturii creative.
Un moment deosebit, aşteptat cu multă nerăbdare, l-a constituit decernarea distincţiilor APLER pentru anul 2010. Astfel, un juriu format din prof.univ.dr. Mircea Muthu – presedinte, prof. univ. dr. Vasile Spiridon – critic literar, dr. Radu Voinescu – critic literar, dr. Dorana Coşoveanu – critic de artă, a acordat următoarele premii:
Programul a debutat joi, 8 decembrie, la Casa de Cultură (proaspăt renovată), cu o scurtă prezentare a rolului şi a importanţei APLER, făcută de Ion Tomescu, urmată de acordarea premiului, In memoriam „Constantin Radu”, lui Corneliu Antoniu de către scriitorul Florin Dochia, directorul aşezământului cultural şi salutul Consiliului local şi al Primăriei Câmpina, transmis de col. (r) Marian Dulă, care a evidenţiat totodată principalele realizări culturale ale anului 2011.
Activitatea a continuat cu prelegerea „Criza mondială şi industria editorială din România. Soluţii, deziderate. Dezbatere”, susţinută de prof.univ.dr. Cristian Niculescu. Autorul a vorbit mai întâi despre unele rezultate din profesia sa (înfiinţarea unei noi facultăţi la Institutul Politehnic Bucureşti, „Faima”, în anul 2010; a unui curs de inginerie economică etc.) şi a insistat, firesc, asupra temei legate de crizele globale din anii 1815, 1853, 1873, 1929, 1933 (toate încheindu-se cu războaie) şi asupra crizei actuale. C. Niculescu a discutat, de asemenea, despre bugetul de stat, datoria privată şi publică, subliniind că „există o anume finanţare care nu este deloc neglijabilă”. Materialul expus a fost însoţit de o schemă sugestivă la tablă. Cu toate că expunerea a fost considerată de unii „prea lungă” (72 de minute), de alţii „prea generală” sau „fără a cuprinde referiri la soarta revistelor de cultură”, ea s-a încadrat atât în tematica stabilită, cât şi în timpul acordat de organizatori (90 de minute). De altfel, prof. Niculescu, în dublă ipostază de lector şi de moderator al întâlnirii, a răspuns la majoritatea întrebărilor asistenţei.
Membrii APLER şi invitaţii reuniunii au primit elegante mape cu: proiectul DECULT, cu revista „Biblioteca de Câmpina”, ziarele „Oglinda de azi”, „Valea Prahovei”, precum şi o serie de reviste ale colegilor, din toată ţara: „Arca”, „Monitorul cultural” (Arad), „Caiete silvane” (Sălaj), „Antares” (Galaţi), „Cafeneaua literară” (Piteşti), însoţită de placheta „Exil interior” (autor Ioan Vişea) şi altele.
Ziua a doua a Galelor APLER a fost deschisă de un miniconcert la pian susţinut de maestrul Serghie Bucur, în sala „George Hanibal Văleanu” a Casei Tineretului, urmat de dezbaterea proiectului „DECULT” (realizat de Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România – Muntenia Sud, din fonduri europene). Proiectul are stabilite, cu mare claritate: obiectivul general (dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale partenerilor sociali din domeniul culturii scrise); obiectivele specifice (care vor fi atinse în urma derulării activităţilor proiectate în toată ţara la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare); activităţi (realizarea unui studiu asupra pieţei de carte din România; dezvoltarea a opt filiale teritoriale FEDCR; elaborarea unei analize asupra legislaţiei etc.); rezultatele anticipate; managerii proiectului.
Dezbaterea proiectului „DECULT” a fost moderată de Lucia Ovezea şi Dan Mircea Cipariu, cei doi intervenind, alternativ, în clarificarea unor probleme deosebite: perioada de desfăşurare a proiectului, managementul, implementarea, studiul de piaţă, afilieri internaţionale, iniţiative legislative, conferinţe etc.
Membrii APLER au formulat întrebări/ afirmaţii de genul: „Ce se întâmplă cu scriitorii?”, „Pe unde întreb, nu există bani pentru reviste”, „Sunt foarte mulţi care scriu din prietenie”, „Pe dl. Niculescu îl doare în pălărie, pentru că are propria editură” etc.
Lucrurile s-au calmat, într-o oarecare măsură, la vestea că Uniunea Europeană are rezervată, pentru anul 2014, ca prioritate, între primele 4-5 obiective strategice, industria culturii creative.
Un moment deosebit, aşteptat cu multă nerăbdare, l-a constituit decernarea distincţiilor APLER pentru anul 2010. Astfel, un juriu format din prof.univ.dr. Mircea Muthu – presedinte, prof. univ. dr. Vasile Spiridon – critic literar, dr. Radu Voinescu – critic literar, dr. Dorana Coşoveanu – critic de artă, a acordat următoarele premii:
Premiul „Romul Munteanu” pentru editura anului: Editura Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, director Lucian Chişu. „Mulţumesc că APLER acordă acest premiu care poartă numele unui editor la şcoala căruia ne-am format mulţi dintre noi.”– a spus Ana Munteanu, fiica lui Romul Munteanu.
Premiul „Revista anului”: Revista “Cultura”, Bucureşti, director Augustin Buzura. „Am fondat revista pe vremea când conduceam ICR-ul, apoi, acum 6 ani, prin Fundaţia Culturală Română, 6 ani pe care i-am şi celebrat de curând. (…) Niciodată nu ştim dacă vom avea fonduri de la an la an, de la număr la număr, dar este cea mai liberă revistă din România.”– a spus Augustin Buzura.
Premiul „Graficianul anului”: Mircia Dumitrescu, pentru ilustraţia volumelor editate de Editura MNLR: „În curtea cu pavajul gri” de Augustin Frăţilă şi „Oraşul cu un singur locuitor/ La ville d`un seul habitant de Matei Vişniec”, Editura MNLR. „Nu vă miraţi că Mircia nu este aici, pentru că întotdeauna a fost un mare chiulangiu. Mircia se află astăzi la al XX-a premiu, ceea ce este o performanţă. El nu a avut timp să îmbătrânească, pentru că tot timpul are ceva de făcut. Noi ne-am obişnuit să facă tot felul de ilustraţii, uneori comice, uneori serioase, dar, de fapt, el este un om al cărţii pe care o iubeşte, intră în sufletul ei, o face şi mai frumoasă.”- a spus Dorana Coşoveanu.
Premiul „Cezar Ivănescu”pentru autorul anului 2010: „Scrisori din mica mea latinitate” de Liviu Franga, Editura MNLR.
Premiul pentru critică literară „Dan Alexandru Condeescu”: “În labirintul cărţilor” de Mihaela Albu, Editura Aius. „Sunt membru APLER, sunt cu tot sufletul în APLER.”– a spus Mihaela Albu.
Premiul pentru jurnalism cultural: Gabriel Rusu, TVR Cultural. „Mie mi-a fost foarte simpatic Saşa Pană. El a fost contemporan cu acei scriitori şi artişti români care „au dat la apă” cultura română, cultura interbelică, perioadă pe care eu o iubesc foarte mult. După decenii, eu eram tânăr elev, apoi student, apoi tânăr profesor şi tânăr jurnalist cultural. În toată această perioadă Saşa Pană publica multe cărţi, pe care eu le citeam cu aviditate, despre acea perioadă. Eu văd că încep să trăiesc mult şi-mi amintesc de Sandu Condeescu, de Constantin Stan etc.”– a spus Gabriel Rusu.
Premiul „Revista anului”: Revista “Cultura”, Bucureşti, director Augustin Buzura. „Am fondat revista pe vremea când conduceam ICR-ul, apoi, acum 6 ani, prin Fundaţia Culturală Română, 6 ani pe care i-am şi celebrat de curând. (…) Niciodată nu ştim dacă vom avea fonduri de la an la an, de la număr la număr, dar este cea mai liberă revistă din România.”– a spus Augustin Buzura.
Premiul „Graficianul anului”: Mircia Dumitrescu, pentru ilustraţia volumelor editate de Editura MNLR: „În curtea cu pavajul gri” de Augustin Frăţilă şi „Oraşul cu un singur locuitor/ La ville d`un seul habitant de Matei Vişniec”, Editura MNLR. „Nu vă miraţi că Mircia nu este aici, pentru că întotdeauna a fost un mare chiulangiu. Mircia se află astăzi la al XX-a premiu, ceea ce este o performanţă. El nu a avut timp să îmbătrânească, pentru că tot timpul are ceva de făcut. Noi ne-am obişnuit să facă tot felul de ilustraţii, uneori comice, uneori serioase, dar, de fapt, el este un om al cărţii pe care o iubeşte, intră în sufletul ei, o face şi mai frumoasă.”- a spus Dorana Coşoveanu.
Premiul „Cezar Ivănescu”pentru autorul anului 2010: „Scrisori din mica mea latinitate” de Liviu Franga, Editura MNLR.
Premiul pentru critică literară „Dan Alexandru Condeescu”: “În labirintul cărţilor” de Mihaela Albu, Editura Aius. „Sunt membru APLER, sunt cu tot sufletul în APLER.”– a spus Mihaela Albu.
Premiul pentru jurnalism cultural: Gabriel Rusu, TVR Cultural. „Mie mi-a fost foarte simpatic Saşa Pană. El a fost contemporan cu acei scriitori şi artişti români care „au dat la apă” cultura română, cultura interbelică, perioadă pe care eu o iubesc foarte mult. După decenii, eu eram tânăr elev, apoi student, apoi tânăr profesor şi tânăr jurnalist cultural. În toată această perioadă Saşa Pană publica multe cărţi, pe care eu le citeam cu aviditate, despre acea perioadă. Eu văd că încep să trăiesc mult şi-mi amintesc de Sandu Condeescu, de Constantin Stan etc.”– a spus Gabriel Rusu.
Ultimele acorduri ale pianului, pentru care Serghie Bucur a fost răsplătit cu aplauze prelungite, au marcat încheierea unui admirabil program cultural, realizat prin conjugarea exemplară a eforturilor tuturor celor implicaţi.
Theodor MARINESCU
