Câmpina a fost dintotdeauna un oraş cu oameni iubitori de culturã. Aceasta, desigur, şi consecinţã faptului cã industria petroliferã a atras aici de la apariţia sa, nu doar strict o mulţime de specialişti în domeniu, ci şi oameni bine pregãtiţi, interesaţi deopotrivã atât de cunoştinţele tehnice, dar şi de cele cultural-artistice.
Înainte de cutremurul din 1940, existau local câteva sãli de spectacole folosite în scopul rãspândirii culturii, ştiinţei şi artei. Amintim douã: sala de festivitãţi şi cinematograf de la „Casa Poporului“ şi „Sala Monovici“ – proprietatea Asociaţiei Sportive Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA).
Rãmas fãrã aceste edificii, oraşul a suferit datoritã situaţiei create, chinuindu-se sã desfãşoare activitãţi cultural-artistice, spectacole în sãli total improprii unor asemenea activitãţi.
Din cauza acestei stringente necesitãţi, s-a nãscut ideea construirii, iniţial, a unei sãli de festivitãţi cu 200 de locuri, materializatã prin „Avizul nr. 421, din 27 iunie 1958 – asupra proiectului „Salã de festivitãţi la Câmpina“.
Doi oameni de suflet au fost artizanii acestei înfãptuiri atât de necesare: Preşedintele (pe atunci) Sfatului Popular al oraşului Câmpina – Gheorghe Ilioiu, „care şi-a iubit pânã la veneraţie oraşul“ [1] şi reputatul arhitect Nicolae Popişteanu, un specialist cu multã iniţiativã în domeniu.
Trei ani mai târziu, la 5 ianuarie 1961, la cererea Sfatului Popular Raional Câmpina, serviciul de sistematizare şi arhitecturã al oraşului Câmpina emite autorizaţia pentru „Construcţia casei de culturã a Raionului Câmpina“, un edificiu multifuncţional (salã de festivitãţi cu 600 locuri, sãli pentru cercurile cultural-artistice, holuri pentru expoziţii, dependinţe)
Costul integral al lucrãrii [2] a fost de 7.000.000 lei, din care 4.000.000 lei o constituie valoarea muncii patriotice efectuate de locuitorii şi tinerii cetãţeni de atunci ai oraşului.
Fotografia ineditã reprodusã alãturat (datatã 1960), oglindeşte participarea acestora din urmã la activitatea de construcţie a edificiului.
Menţionãm, în final, cã la 1.11. 1995, prin hotãrârea nr. 10493 a Consiliului Local al municipiului Câmpina s-a atribuit aşezãmântului denumirea de „Casa municipalã de culturã «Geo Bogza»“.
Victor DUMITRU
Notã
1, 2 – Cartea de onoare a Casei de culturã „Geo Bogza“ Câmpina.
Sursa: Câmpina literar-artistică şi istorică, an. II, nr.8/ iunie 2007
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!