Câmpina a fost dintotdeauna un oraş cu oameni iubitori de culturã. Aceasta, desigur, şi consecinţã faptului cã industria petroliferã a atras aici de la apariţia sa, nu doar strict o mulţime de specialişti în domeniu, ci şi oameni bine pregãtiţi, interesaţi deopotrivã atât de cunoştinţele tehnice, dar şi de cele cultural-artistice.
Înainte de cutremurul din 1940, existau local câteva sãli de spectacole folosite în scopul rãspândirii culturii, ştiinţei şi artei. Amintim douã: sala de festivitãţi şi cinematograf de la „Casa Poporului“ şi „Sala Monovici“ – proprietatea Asociaţiei Sportive Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA).
Rãmas fãrã aceste edificii, oraşul a suferit datoritã situaţiei create, chinuindu-se sã desfãşoare activitãţi cultural-artistice, spectacole în sãli total improprii unor asemenea activitãţi.
Din cauza acestei stringente necesitãţi, s-a nãscut ideea construirii, iniţial, a unei sãli de festivitãţi cu 200 de locuri, materializatã prin „Avizul nr. 421, din 27 iunie 1958 – asupra proiectului „Salã de festivitãţi la Câmpina“.
Doi oameni de suflet au fost artizanii acestei înfãptuiri atât de necesare: Preşedintele (pe atunci) Sfatului Popular al oraşului Câmpina – Gheorghe Ilioiu, „care şi-a iubit pânã la veneraţie oraşul“ [1] şi reputatul arhitect Nicolae Popişteanu, un specialist cu multã iniţiativã în domeniu.
Trei ani mai târziu, la 5 ianuarie 1961, la cererea Sfatului Popular Raional Câmpina, serviciul de sistematizare şi arhitecturã al oraşului Câmpina emite autorizaţia pentru „Construcţia casei de culturã a Raionului Câmpina“, un edificiu multifuncţional (salã de festivitãţi cu 600 locuri, sãli pentru cercurile cultural-artistice, holuri pentru expoziţii, dependinţe)
Costul integral al lucrãrii [2] a fost de 7.000.000 lei, din care 4.000.000 lei o constituie valoarea muncii patriotice efectuate de locuitorii şi tinerii cetãţeni de atunci ai oraşului.
Fotografia ineditã reprodusã alãturat (datatã 1960), oglindeşte participarea acestora din urmã la activitatea de construcţie a edificiului.
Menţionãm, în final, cã la 1.11. 1995, prin hotãrârea nr. 10493 a Consiliului Local al municipiului Câmpina s-a atribuit aşezãmântului denumirea de „Casa municipalã de culturã «Geo Bogza»“.
Victor DUMITRU
Notã
1, 2 – Cartea de onoare a Casei de culturã „Geo Bogza“ Câmpina.
Sursa: Câmpina literar-artistică şi istorică, an. II, nr.8/ iunie 2007
