O enumerare a cutremurelor din secolele XVII – XVIII şi XIX din perimetrul actual al României pune în evidenţã seismul din anul 1802, octombrie 14, a cãrui magnitudine ar fi atins 7,6 grade pe scara Richter.
„S-au cutremurat pãmântul foarte tare, cât multe sfinte mãnãstiri s-au dãrâmat pânã în pãmânt şi case boereşti cu totul s-au sfãrâmat şi pre alocurea rãu au crãpat pãmântul şi au eşit apã neagrã ca pãcura şi împuţitã…“ (Însemnarea lui Ioan Diudiu logofãt – pe o carte româneascã veche).
Cutremurul din noaptea de 10/ 11 noiembrie 1940, cu epicentrul în regiunea Putna, a fost deosebit de puternic, fiind resimţit de oameni pe o suprafaţã de 2 milioane de km2. El a avut o magnitudine de 7,4 grade şi o duratã, din fericire, de numai 13 secunde.
Cele mai mari distrugeri au fost înregistrate într-o serie de localitãţi din Moldova: Bârlad, Tecuci, Panciu (complet distrus), Galaţi, Focşani (complet distrus), Râmnicu-Sãrat, Iaşi, Ploieşti, Craiova, precum şi Bucureşti, unde au fost afectate blocuri de locuinţe, relativ recent construite. Un bloc de 11 etaje (Carlton) s-a prãbuşit, îngropând sub dãrâmãturi circa 300 de oameni (C.C. Giurescu – Istoria Bucureştilor).
 |
| Vila Dumitrescu |
 |
| Clădirea şi birourile societăţii Steaua Română |
Oraşul Câmpina a avut şi el de suferit. Majoritatea clãdirilor cu etaj din zona centralã a bulevardului şi a pieţei s-au dãrâmat ori au avut de suferit pagube însemnate, multe dintre etajele clãdirilor centrale nemaifiind refãcute. Între ele: „Casa Poporului“, Cinematograful „Monovici“, Vila Van der Mer, actuala clãdire a S.C. Electrica, Vila „Gheorghe Dumitrescu“, clãdirea Societãţii „Steaua Românã“, terasa „Niculescu“, închisoarea „Doftana“ şi altele.
Prezentãm douã fotografii în care se poate vedea efectul seismului:
– Vila „Dumitrescu“ (refãcutã ulterior şi aflatã astãzi la intersecţia B-dul Culturii – str. Plevnei, foto. 1)
– Clãdirea şi birourile Societãţii „Steaua Românã“ (actuala stradã Schelelor – foto 2);
Victor DUMITRU
Note:
1. Mihai Stoian, 21h.22’ – seism – 4 martie şi dupã..., Ed. Eminescu, Bucureşti, 1977.
Sursa: Câmpina literar-artistică şi istorică, an. II, nr.8/ aprilie 2007
Foto 1 nu arata vila Dumitrescu (cea de la Cotul Donului), disparuta la acel cutremur. In fotografie este o alta vila, tot a Societatii Steaua Romana ca si vila zisa "Dumitrescu", dar aflata in cu totul alta parte a orasului. E vorba despre vila numita "Campinita", cunoscuta de popor cu numele dr.Sava, ce o locuise ani in sir. Si aceea a fost demolata dupa cutremur ca si vila Dumitrescu, pe locul ambelor vile Steaua Romana construind in anii 40 zile cu o alta arhitectura. Cea de pe locul vilei "Campinita" exista si azi, in ea functioneaza gradinita din str.Rahovei.