Câmpina are, în sfârşit, o fântână arteziană

Despre proiectul unei fântâni arteziene în parcul din Centrul Civic se vorbeşte de mulţi ani. Încă din mandatul trecut, în plenul Consiliului Local s-a dezbătut această problemă. S-a dezbătut pe toate feţele, dar fără a se ajunge la materializarea feţei finale. Si asta fiindcă pe-o parte se dezbătea chestiunea, iar pe cealaltă, se bătea pasul pe loc. Iar din acest tandem batere-dezbatere a ieşit, de fiecare dată, fix nimic. În sfârşit, săptămâna trecută, joi seara, câmpinenii au putut vedea, cu admiraţie chiar, într-un final apoteotic, cum arată mult aşteptata faţă finală a problemei în discuţie. Reprezentanţii municipalităţii au inaugurat fântâna arteziană din Parcul Milia pe la orele serii, pentru că s-a dorit, într-un mod inspirat, ca feeria de lumini reflectate în apele învolburate şi ţâşnitoare să fie deplină. La ora 21 s-a inaugurat prima fântână arteziană a Câmpinei (sperăm noi, nu şi ultima de acest fel), după ce zecile de câmpineni sosiţi cu copiii lor au aşteptat aproape o oră să se producă “minunea”. În acest răstimp, tehnicienii firmei ce a realizat fântâna propriu-zisă (ţevi, cabluri electrice, aparatură de comandă, kit de instalare), au meşterit întruna, până când cele trei jeturi principale de apă, cele mai spectaculoase, unite într-un mănunchi minunat, la şapte-opt metri deasupra pământului, au fost reglate cât mai bine, astfel încât să ofere cea mai frumoasă imagine. 

Menţionăm aici, dintr-un impuls informaţional, că cea mai cunoscută fântână arteziană din Europa şi din lume, Jet d’Eau, se află la Geneva (jetul de apă ţâşneşte la 140 de metri înălţime), recordul mondial al înălţimii maxime a jetului de apă propulsată (310 metri), fiind deţinut de o fântână arteziană din oraşul-port Jeddah (Arabia Saudită). După ce o firmă din Botoşani, aceeaşi care realizează şi blocul de necesitate de lângă Kaufland, a modernizat parcul Milia şi a realizat bazinul fântânii, montarea fântânii arteziene propriu-zise a scos din bugetul local peste 71.000 de lei, fără a socoti aici şi TVA-ul datorat, cu ea finalizându-se, de altfel, şi modernizarea Parcului Milia. Un parc a cărui denumire oficială nu le zgârie câtuşi de puţin urechile reprezentanţilor municipalităţii, deşi, în opinia noastră, ar trebui. Fiindcă nu avem a critica aici o denumire din popor, folosită de populaţie pentru uşurinţa comunicării, caz în care am înţelege de ce uşurinţa aceste comunicări reclamă şi folosirea denumirii unui restaurant (a unei firme private), din imediata vecinătate a parcului. Nu avem, Doamne fereşte, nimic personal şi nimic de a face cu patronatul firmei respective, căruia îi dorim succes în afacere, dar folosirea numelui acestui restaurant foarte cunoscut în denumirea oficială a unui parc public, făcut cu banii câmpinenilor şi administrat de municipalitate, miroase a reclamă mascată, a concurenţă neloială, a foşnet de hârtii, a ce vrei şi ce nu vrei, numai a lăudabilă şi cinstită denumire nu. Este posibil să se fi ajuns aici cu totul şi cu totul întâmplător, involuntar, dar orice s-ar spune, alăturarea cuvintelor Parcul Milia nu este cea mai fericită şi cea mai lipsită de bănuieli. Dacă tot s-a dat principalei artere rutiere a municipiului numele primului rege al României, nu vedem de ce nu s-ar putea denumi acest loc Parcul Carol I.  Bustul lui Hasdeu, mutat din acest parc după 12 ani, ar putea să fie reamplasat în parcul de lângă Monumentul Soldatul Necunoscut. Ani de zile, s-au depus coroane de flori, ca un omagiu adus eroilor neamului, la dosul “Soldatului”, ceea ce s-ar putea să nu convină spiritelor eroilor pomeniţi mai devreme.  S-a ajuns la organizarea ceremoniilor oficiale şi depunerea florilor la dosul acestei nevinovate statui, deoarece edilii decidenţi au judecat cu dosul atunci când au adus “Soldatul” din Cimitirul Central, acolo unde îi este locul şi unde ar trebui grabnic reamplasat. Şi pentru că tot suntem la capitolul sugestii de nume ale parcurilor publice, acest ultim parc ar putea fi botezat cu numele Reginei Elisabeta, soţia Regelui Carol I. Cele două parcuri din Centrul Civic botezate astfel ar simboliza alăturarea primilor suverani ai României, care au dezvoltat ţara într-un mod remarcabil şi decisiv, ducând-o pe drumul fără întoarcere al propăşirii şi modernizării demne de un stat european. A.N.