Am relatat în ediţiile noastre anterioare despre un proiect de lege privind o reorganizare teritorială a unităţilor administrative din ţară. Proiectul respectiv, aflat acum în stadiul de dezbatere, menţionează posibilitatea ca un municipiu să aibă minimum 50.000 locuitori, ceea ce ar însemnă că al doilea municipiu al judeţului îşi va pierde acest statut, dobândit prin decret în toamna anului 1994, în mandatul primarului Mihai Stănescu.
Acelaşi proiect de lege face referire şi la o altă posibilitate, care pare mult mai atractivă pentru actualul Executiv câmpinean – crearea unei zone regionale sau metropolitane. Conform acestei variante, Câmpina ar urma să devină capitala regiunii cu acelaşi nume, în care ar fi incluse şapte dintre actualele comune limitrofe.
Această variantă are, la rândul ei, avantaje şi dezavantaje. Pe de o parte, va fi avantajul de a avea noi terenuri la dispoziţie, suprafaţa actuală a Câmpinei fiind sufocată din acest puncte de vedere, dar şi de a atrage la bugetul local veniturile actuale ale comunelor din jur. Pe de altă parte, bugetul întreg, cuprinzând actualele bugete ale Câmpinei şi ale celor şapte localităţi limitrofe, ar trebui împărţit echilibrat, ceea ce ar duce inevitabil la o scădere a investiţiilor pe raza actuală a Câmpinei. De asemenea, creşterea numărului de locuitori ar plasa Câmpina într-o altă schemă pentru atragerea unor viitoare finanţări europene. Fiecare localitate ar urma să-şi menţină o parte din autonomie, va avea structuri proprii de conducere, dar deciziile mari, importante, se vor lua la Câmpina, unde va funcţiona un fel de Consiliu Regional, în fruntea căruia va fi un guvernator.
