Câmpina a aniversat 513 ani de la prima atestare documentară

Trecutul, prezentul şi viitorul unui oraş încărcat de istorie, de cultură şi de oameni valoroşi au fost verigile principale ale evenimentului desfăşurat vineri, 8 ianuarie, cu ocazia împlinirii a 513 ani de la prima atestare documentară a municipiului Câmpina. Aniversarea a fost marcată printr-un simpozion organizat de către Primărie şi Consiliul Local în sala „Constantin Radu” din incinta Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”.

«Aşezarea geografică a Câmpinei a facut-o din străfundul anilor, loc plăcut, recreativ prin frumuseţile sale naturale şi prin însuşirea climei sale. Câmpina este atestată documentar la 8 ianuarie 1503, numele acesta figurând în registrele vigesimale ale negustorilor braşoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, constituind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicaţie între provinciile româneşti Transilvania şi Muntenia. Deşi în actele emise de cancelariile domneşti este menţionată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul Câmpina, graţie poziţiei sale geografice la intrarea în munţii Carpaţi şi amplasării la distanţă egală de Bucureşti şi Braşov, era vamă, punctul strategic pentru controlul mărfurilor. Acest lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a aşezării, localitatea beneficiind de nenumărate avantaje în urma schimburilor comerciale care aveau loc aici. A funcţionat ca vamă din anul 1422 până în 1840, când, pentru un timp scurt vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră atunci cu Ardealul» (sursa: www.primariacampina.ro)

Manifestarea de anul acesta s-a bucurat de o prezenţă peste aşteptări, cu o participare de peste 150 de persoane, neaşteptat dacă punem în discuţie ediţiile din anii trecuţi, în care numărul participanţilor a fost semnficativ mai redus.

Funcţionari publici, politicieni, scriitori, profesori, preoţi şi sportivi, foşti primari şi veterani de război, dar şi un grup de elevi ai Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” au umplut sala până la refuz. Unul din momentele emoţionante ale evenimentului a fost festivitatea de deschidere, care a debutat cu Imnul Câmpinei – „Dor de acasă”, compus de regretatul  medic Mihai Constantin, fost membru al formaţiei „Meteor”. 

Programul a continuat cu discursul primarul Horia Tiseanu, prin care acesta a punctat realizările din anul trecut ale administraţiei locale şi a vorbit despre viitorul municipiului, văzând ca oportunităţi de dezvoltare a acestuia parcul industrial şi turismul.

Despre Câmpina, însă privită cu alţi ochi, a mai vorbit şi senatorul Georgică Severin, care a pus accentul pe tradiţia culturală a oraşului.  La rândul lor, profesorii Gheorghe Râncu şi Marius Zaharia au avut două expuneri despre istoria localităţii, exemplificate prin imagini ce se derulau succesiv pe ecranul amplasat în spatele mesei de prezidiu, prezentând totodată şi ultima ediţie a Anuarului Societăţii de Ştiinţe Istorice din Câmpina. 

„Impresionant este că pe măsură ce ne depărtăm de prima atestatare documentară, pe măsură ce trece timpul, descoperim că apar mereu date noi despre istoria Câmpinei, aduse în prim-plan de cercetători locali” – a precizat Şerban Băleanu, unul dintre care care s-au ocupat în vremea din urmă de a scoate din arhive date importante din trecutul localităţii.

Cu ocazia aniversării au fost lansate şi două volume: „Câmpina – file de cronică”, autor istoricul Alin Ciupala şi „Câmpina, o istorie în date”, autor Ion T. Şovăială, volum a cărui prezentare a fost făcută de către publicistul Florin Frăţilă: „Cele două lucrări de excepţie semnate de profesorul Alin Ciupală şi de regretatul avocat Ion T. Şovăială, lansate azi, fac parte din proiectul «Patrimoniul culturii scrise câmpinene», pe care l-am iniţiat în calitate de preşedinte al Comisiei de cultură din Consiliul Local încă din anul 2013. În toţi aceşti ani am reuşit să edităm, cu sprijinul Consiliului Local, multe volume importante, în ideea de a lăsa mărturie peste ani date inestimabile din istoria şi civilizaţia trecutului câmpinean. Ion Şovăială a fost unul dintre puţinii români care au făcut gazete culturale aproape de unii singuri, fără să ceară nimic în schimb şi pentru asta trebuie să îi fim recunoscători, aici pe pământ şi nu, de aici înainte, în gând, aşa cum ştim noi bine să procedăm cu toţi adevăraţii truditori ai acestui neam. El săpa neobosit în trecutul societăţii noastre, pentru că prezentul îl dezgusta, iar viitorul, spunea el, se poate clădi doar pe fundamentul a ceea ce a fost bun în trecut. Pentru cine îl cunoştea cu adevărat, Ion Şovăială era un perfecţionist şi un om foarte puţin dispus la compromisul prieteniei ori amiciţiei de complezenţă. Se proteja de lume şi, cu toate astea, trăia pentru ea, oferindu-i mărturii uneori definitiv uitate. În ceea ce mă priveşte, am un mare regret şi anume acela de a fi întârziat să îl anunţ, cât încă trăia, că am reuşit, cu multe eforturi, să obţin fondurile necesare pentru a-i publica o parte din munca ultimilor zece ani. Aşa au apărut, în anii anteriori, Ediţia Anastatică a revistei «Câmpina literar-artistică şi istorică» şi «Al. Tudor – Miu. Aspecte biografice şi bibliografice». Cartea de faţă, «Câmpina, o istorie în date», este însă una dintre cele mai importante culegeri de mărturii documentare referitoare la istoria oraşului, după «Monografia» lui Stoica Teodorescu. De la rândurile acestui adevărat «dicţionar cronologic câmpinean» poate pleca spre cercetări mult mai aprofundate, cândva, altcineva”.

Colonelul în rezervă Marian Dulă a adus în atenţia publicului importanţa lucrării „Cartea de aur a eroilor şi veteranilor de război din municipiul Câmpina”, editată la sfârşitul anului trecut. 

În programul manifestării a mai fost inclus şi un recital muzical susţinut de către elevi ai şcolii de pian de pe lângă Societatea Filarminică din Câmpina.  Pe lângă toate acestea, cei prezenţi au avut posibilitatea să vizioneze şi două expoziţii, una de pictură intitulată „Câmpina văzută de copii” şi alta cu trofee ale unor sportivi  care au adus glorie municipiului nostru. 

Andreea Ştefan