O dată cu aprobarea de către consilierii municipali a Regulamentului privind creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina, problema patrupedelor fără stăpân a revenit în actualitate, dar nu în mod singular, ci însoţită de o nouă problemă: cum trebuie să-şi crească fiecare câmpinean câinele pe care îl deţine în gospodăria proprie.
A cincea încredinţare a serviciului de gestionare a câinilor comunitari
Nu ştim când o să trăim ziua în care o să vedem străzile câmpinene curăţate de câini vagabonzi. Se pare că de această problemă nu vom scăpa curând. Municipalitatea a ajuns pentru a cincea oară să încredinţeze serviciul de gestionare a situaţiei câinilor comunitari unei firme private, dar rezultatele întârzie să apară. Noul concesionar al serviciului este firma Alextib din Telega, condusă de fostul primar al acestei comune, Alexandru Chirobocea, care a câştigat selecţia de oferte organizată de municipalitate, după mai multe încercări nereuşite din lipsă de participanţi. Cu toate că cei de la Alextib au reabilitat parţial azilul chinologic de la Zorile şi au strâns circa 150 de câini de pe domeniul public, rezultatele sunt departe de a rezolva problema. Primarul Horia Tiseanu susţine colaborarea cu firma Alextib, care plăteşte o redevenţă anuală de 1000 de lei pentru concesionarea primită, iar pe de altă parte, primeşte de la municipalitate, pentru serviciile prestate, o sumă lunară de 9000 de lei. La sfârşitul şedinţei Consiliului Local din iunie 2013, viceprimarul Ion Dragomir declara unor jurnalişti locali că nu se mai ocupă de problema câinilor comunitari, exprimându-şi nemulţumirea pentru felul în care a fost concesionat firmei Alextib de către Primărie serviciul de îngrijire a câinilor fără stăpân în municipiul Câmpina. “Caietul de sarcini a fost o prostie, drept pentru care niciun medic veterinar nu a dorit să participe la licitaţie. Serviciul de gestionare a câinilor comunitari a fost încredinţat unei firme care nu are posibilitatea şi pregătirea să rezolve problema. Pentru că altcineva a încredinţat acest serviciu (o aluzie la primarul municipiului – n.red.), declar public că nu mă mai ocup de acest serviciu. Într-adevăr, primarul a încredinţat rezolvarea problemei administratorului public Remus Bădulescu. Venit pe acest post în noiembrie 2012, după câştigarea unui examen de angajare, city-managerul Bădulescu, absolvent al Institutului de Marină, este un om de acţiune care este decis să rezolve problema câinilor comunitari cât mai repede cu putinţă. În acelaşi timp, el intenţionează să rezolve şi problema câinilor cu stăpân, animale ce au o soartă ceva mai fericită, dar care nu sunt toate îngrijite de către stăpânii lor la standardele europene în domeniu. “Sunt un om de acţiune, căruia îi plac provocările, iar rezolvarea spinoasei probleme a câinilor comunitari o consider o provocare din care sunt decsi să nu ies înfrânt. Pentru că sunt mulţi localnici deţinători în gospodăriile proprii a unor câini pe care nu îi îngrijesc corespunzător, am conceput, împreuna cu consilierul municipal Ionuţ Piţigoi, un regulament privind creşterea şi deţinerea câinilor. Este un regulament perfectibil, dar este un mare pas înainte în acest domeniu, nereglementat până acum prin acte normative locale”, ne-a declarat Remus Bădulescu. La ultima şedinţă a aleşilor, cea din 25 iulie 2013, viceprimarul Ion Dragomir, mult mai calm decât în precedenta şedinţă, a avertizat cu detaşare asupra faptului că “activarea serviciului de strângere a câinilor comunitari va face ca, în continuare, în Câmpina să fie aduşi câini comunitari din alte localităţi. Vom fi, şi pe viitor, aprovizionaţi îndestulător cu aceste animale. Este însă inadmisibil ca, de şase ani, de când sunt în Primărie, să ştim cu toţii că se aduc câini din localităţile limitrofe, dar nimeni să nu fi reuşit măcar să noteze numărul de înmatriculare al unei singure maşini din care au fost aruncaţi câini pe străzile noastre.” Consilierul Monica Clinciu a ridicat problema clarificării cheltuielilor pe care municipalitatea le mai poate angaja în cadrul serviciului de gestionare a situaţiei câinilor comunitari, de vreme ce există un concesionar al acestui serviciu, firma Alextib, care s-a angajat să rezolve problema atunci când i s-a concesionat serviciul, şi care primeşte 9000 de lei lunar pentru activitatea de strângere a câinilor fără stăpân de pe domeniul public al oraşului. Amintind de numeroasele solicitări de bani ale firmei Alextib către Primărie, bani pe care municipalitatea i-a plătit pentru activităţi pe care concesionarul s-a angajat să le presteze în schimbul sumei de 9000 lei pe lună, Monica Clinciu a propus ca firma Alextib să mai fie în plus finanţată de Consiliul Local doar pentru lucrările de reparaţii şi de extindere a clădirii principale a azilului chinologic, precum şi a padocurilor existente acolo, deoarece pentru capturarea, transportul, deparazitarea, sterilizarea şi cazarea câinilor nimănui concesionarul a consimiţit să primească suma amintită mai sus, prevăzută în caietul de sarcini. Propunerea sa nu a întrunit votul majorităţii aleşilor.
Deţinătorii de câini, obligaţi să respecte noul Regulament privind creşterea câinilor
Noul Regulament privind creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina, iniţiat de consilierul Ionuţ Piţigoi, a stârnit multe discuţii în plenul ultimei şedinţe a Consiliului Local al municipiului. Cel care a adus cele mai multe critici regulamentului a fost consilierul Marian Nistor, care a considerat că, în câteva privinţe, documentul nu poate fi aplicabil. Consilierul a fost, de asemenea, intrigat din cauza prevederii care impune sterilizarea câinilor care nu sunt de rasă, dar au deţinător. “Dacă o persoană – şi mă gândesc aici la cei pensionarii cu pensii mici -, nu poate să mai ţină câinele, pentru că nu-şi permite cheltuiala cu sterilizarea sa, ce poate face cu câinele? Am nişte nelămuriri care pot limpezi lucrurile astfel ca acest regulament să fie aplicabil. Pentru că un regulament care nu este aplicabil, dar care are sancţiuni poate da naştere unor abuzuri. Orice deţinător al unui câine trebuie să-I facă animalului carnet de sănătate. Dacă eu nu ies din curte cu animalul cum se verifică dacă acest câine are carnet de sănătate? Avem o evidenţă a câinilor cu stăpâni, unde se găsesc aceştia. Cabinetele medicale veterinare au o avidenţă limitată şi nu sunt obligaţi să ne-o dea”, le-a spus Nistor colegilor săi. Consilierul Horaţiu Zăgana propus chiar reanalizarea Regulamentului pentru a fi îmbunătăţit: “Felicit iniţiatorii acestui regulament, dar nu putem să nu observăm că el este greu aplicabil, deoarece conţine multe chestiuni interpretabile, care pot da naştere unor abuzuri. De aceea, eu propun retrimiterea proiectului lui la comisia de specialitate, reanalizarea şi refacerea lui cu amendamentele propuse aici, pentru a fi completat şi îmbunătăţit, iar în şedinţa viitoare îl vom putea aproba liniştiţi. Altfel, ne trezim că Poliţia Locală va intra în curţile oamenilor, fiindcă Regulementul permite, pentru a controla dacă sunt câinii sterilizaţi.” Nelămuriri au fost exprimate şi în legătură cu prevederea conform căreia amplasarea coteţelor câinilor se va face la o distanţă rezonabilă faţă de graniţele proprietăţii, astfel încât să nu creeze disconfort vecinilor. “Cine stabileşte care va fi această distanţă rezonabilă?”, s-a spus. Primarul Horia Tiseanu a propus ca această distanţă să fie de 5 metri. Iniţiatorul proiectului, consilierul PP-DD Adrian Piţigoi, a recunoscut că Regulamentul este perfectibil, dar “este un început mult aşteptat şi bine venit, este începutul unui drum pe care nu a călcat nimeni până acum. Noi nu am putut trece în el toate situaţiile posibile, aşa cum nici legile nu pot prevedea toate situaţiile posibile, dar trebuie respectate. Noi am introdus în Regulament, inspirându-ne şi din legislaţia ţărilor dezvoltate şi civilizate, ceea ce trebuie oameii să facă, ceea ce ei sunt obligaţi să respecte. Dacă unii loccalnici nu vor putea sau nu vor vrea să îl respecte, asta nu înseamnă neapărat că sancţiunile Regulamentului pot fi aplicate abuziv de către organele de control. Amendamentele propuse de colegi sunt de substanţă şi sunt corecte, dar eu zic să plecăm cu Regulamentul aşa cum este el, iar pe viitor îl putem îmbunătăţi modificând orice articol al său.” Printre cele mai interesante articole ale Regulamentului am aminti câteva: Art.2. – Cetăţenii care deţin câini, vor avea în mod obligatoriu carnet de sănătate al animalului, care trebuie să cuprindă toate acţiunile sanitar – veterinare (vaccinări, deparazitări etc), cuprinse în normele specificate în domeniu. Carnetul de sănătate trebuie să fie eliberat de un cabinet veterinar autorizat; Art.3. (1) – În mod obligatoriu, deţinătorii de câini vor lua măsuri ca acestea să nu murdărească şi să nu deterioreze spaţiile de folosinţă comună (holuri, scări- din blocurile de locuinţe şi spaţii verzi). În caz contrar vor fi obligaţi să efectueze curăţenie, dezinfecţie, refacerea spaţiilor deteriorate şi plata daunelor la solicitarea asociaţiei de proprietari/locatari. (2) – Asociaţia de proprietari/locatari este îndreptăţită să stabilească contribuţia deţinătorilor de câini la plata cheltuielilor de întreţinere (gaz, apă rece, apă caldă, curăţenie în spaţiile de folosinţă comună, etc.), pe apartament, acolo unde aceste utilităţi se furnizează în sistem pauşal; Art.4. (1) – Câinii care nu sunt încadraţi ca fiind de rasă şi au deţinător, vor fi sterilizaţi obligatoriu şi se va face menţiunea acestei operaţiuni în carnetul de sănătate. (2) – Nesterilizarea câinilor, din propria iniţiativă a deţinătorilor, atrage plata contravalorii serviciilor de sterilizare efectuate de concesionarul serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân; Art.5. – Pe terenurile şi în curţile aflate în folosinţă comună s-au coproprietate, deţinerea câinilor se face cu acordul scris al celorlalţi colocatari sau coproprietari, respectând condiţiile impuse la art.2, 3 şi 4. În final, cu mai multe amendamente aduse, Regulamentul a fost votat cu o majoritate covârşitoare. A.N.
De pe alte meleaguri, sesizez ca nici unul dintre campinenii (intre care m-am nascut si eu)afectatzi sau nu de situatzia cainilor cu si fara proprietar nu iau nici un fel de opinie pro sau contra unei asemenea decizii.
Nu este de acceptat ca dupa 20 de ani de posibilitate a exprimarii opiniei proprii sa nu ai nimic de spus.
Deci, afara din letargie si… aici problema posesiei cainilor a fost eficient clarificata prin introducerea "Impozitului pe caine".
Motivarea incasarii impozitului: cheltuieli masive cu curatenia strazilor de excremente canine! Impozitul pentru primul caine este de 48-52€ la sate si merge pana la 130€ in Berlin.
Daca te tzine punga sa ai mai multzi caini…platesti pentru al doilea caine impozit dublu, samd. In felul asta prorietarul (care isi poate permite sa adaposteasca un caine este (financiar) foarte interesat ca acest caine sa nu se inmultzesca (exceptzie crescatorii inregistrati la Societatile cainilor de rasa)si evidenta (tzinuta aici la sat – 5900 locuitori)de primarie, sectia de ordine)este supraeficienta.
Posesorul unui caine mai mare de 6 luni care nu l-a declarat si pt care nu plateste impozit, intra la "evaziune fiscala" cu consecintzele clare.
Deci: "omul de dupa 1989" daca nu poate fi lamurit ca un caine nu este nici o jucarie pt copii si nici un "auxiliar" de care te potzi debarasa atunci cand te-ai plictisit de el, trebuia "ajutat financiar" sa "gandeasca" altfel. Si atunci cand punga va fi afectata ne vom discipila lafel ca in vestul comunitatii.
Sa auzim numai de bine!
A. Ilie