Rar se întâmplă ca aprobarea proiectelor privind bugetele locale să trează prin legislativul municipal fără dezbateri şi fără abţineri sau voturi “împotrivă”, venite, desigur, din partea consilierilor care reprezintă, la momentul respectiv, opoziţia. De aceea, rapiditatea cu care a fost votat bugetul Câmpinei pe acest an, în şedinţa extraordinară de la începutul săptămânii trecute, i-a mirat foarte mult pe jurnaliştii prezenţi. Şi, probabil, chiar pe aleşi. În mai puţin de jumătate de oră, proiectul bugetului a fost prezentat (de către primar, conform legii) şi aprobat cu unanimitate de voturi, spre deosebire de anii trecuţi, când dezbaterile se prelungeau nepermis, iar opoziţia se mai abţinea sau chiar se mai împotrivea aprobării. Niciun consilier nu a adus vreun amendament. Numai liberalul Florin Frăţilă l-a întrebat pe edilul-şef al oraşului de ce este necesar un studiu de oportunitate privind preluarea batalelor Rafinăriei de către municipalitate pentru a fi ecologizate cu fonduri europene.
Horia Tiseanu a subliniat de la început că este absolut necesară creşterea numărului de angajaţi din economia oraşului, pentru a se mări valoarea impozitelor pe salarii şi, implicit, cota de aproape 42% din ele ce revine bugetului câmpinean. Ideea nu este nouă, ea a fost exprimată, zilele trecute, şi de directorul Direcţiei Economice din Primărie, ceea ce ne face să credem, din ce în ce mai mult, că bugetul Câmpinei a fost construit pe valori optimiste şi nu foarte sigure ale veniturilor ce urmează a fi colectate. Probabil, din acest motiv, spre deosebire de alţi ani, niciun consilier nu a venit cu propuneri de alte investiţii decât cele aflate pe lista proiectului de buget. Li s-o fi spus “Fraţilor, e cam lată… proiecţia bugetului!” Şi li s-o fi atras atenţia aleşilor că nici lista propusă cu obiectivele de investiţii nu are certitudinea unei finanţări sigure şi la timp.
Bugetul Câmpinei pe 2013, la prima sa prezentare şi aprobare (vor urma, desigur, rectificări începând cu jumătatea acestui an), este de aproape 86 milioane lei, la care se adaugă un credit de 6 milioane lei aprobat în februarie 2012 de către Consiliul Local. Aproape o treime din buget (circa 26 milioane lei) reprezintă sumele primite de municipalitate pentru finanţarea învăţământului preuniversitar. Cele 85,89 milioane lei prognozate ca venituri ar trebui alimentate din următoarele surse: venituri proprii – circa 47 milioane lei, sume defalcate din TVA – 22,6 milioane lei şi fonduri europene – 16,2 milioane lei. Aproape jumătate din veniturile proprii (22,5 milioane lei) reprezintă cota din impozitul pe venit (salarii). La această sumă se adaugă 11,5 milioane lei – taxe şi impozite pe terenuri şi clădiri, împreună cu 2,52 milioane lei – impozite pe mijloacele de transport, şi 950.000 lei – venituri din închirieri şi concesiuni. De la Consiliul Judeţean, din sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, Câmpina a primit 300.000 lei. Horia Tiseanu a propus trei amendamente la proiectul de buget, toate trei fiind aprobate rapid de toţi consilierii. Primul amendament prevede direcţionarea celor 300.000 lei primiţi de la Consiliul Judeţean către manifestările sportive. Mai exact, aceşti bani se doreşte a fi folosiţi pentru finanţarea viitorului club sportiv al oraşului, denumit Asociaţia “Club Sportiv Municipal” Câmpina, entitate pe care actuala majoritate din legislativul câmpinean este pe cale să o formeze prin asocierea dintre clubul de fotbal CSM Câmpina, Clubul de motocros Lido şi Consiliul Local. Al doilea amendament precizează că banii primiţi din cotele defalcate din TVA nu sunt 22,6 milioane lei, aşa cum se menţiona în proiectul iniţial de buget, ci 22,051 milioane lei, corecţia fiind făcută de o recentă adresă primită de la DGFP Prahova. În sfârşit, al treilea amendament al edilului-şef stabileşte că 10.000 lei vor fi alocaţi pentru realizarea unui studiu de oportunitate în vederea ecologizării batalelor aparţinând Rafinăriei “Steaua Română”. Problema preluării de către municipalitate a batalelor Rafinăriei, pentru a le ecologiza cu fonduri europene, nu este nouă. Administraţiile publice locale pot accesa fonduri europene de mediu în acest sens mult mai uşor decât societăţile comerciale private. Rafinăria are termen de la UE până în 2015 să-şi ecologizeze batalele, dar sigur nu are fondurile necesare pentru a face acest lucru. În plenul adunării, Horia Tiseanu a expus succint planul de acţiune gândit de conducerea executivului local: “Rafinăria Steaua Română insistă să preluăm batalele şi să încercăm ecologizarea lor cu fonduri europene. Suntem de acord să facem asta, dar numai în anumite condiţii. Am propus Rafinăriei ca, în cazul în care noi preluăm batalele, să ne dea la schimb stadionul lor de fotbal şi să ne asigure banii necesari pentru acoperirea cofinanţării locale pentru proiectul privind reabilitarea batalelor. La o primă estimare, reabilitarea şi ecologizarea batalelor ar costa peste 50 milioane euro, deci cofinanţarea de 2% ce ar trebui asigurată de la bugetul local reprezintă o sumă prea mare, pe care nu ne-o putem permite. Pe de altă parte, există şi riscul să nu putem accesa fonduri europene şi, de aceea, trebuie să găsim o formulă juridică prin care, dacă nu putem obţine aceste fonduri, batalele să revină în proprietatea Rafinăriei”. Un lucru este neclar: termenul 2015 impus de U.E. se referă la începerea lucrărilor de ecologizare a duzinei de batale sau la terminarea respectivelor lucrări? Căci, în cea din urmă variantă enunţată, este puţin probabil că va exista timpul fizic necesar înlăturării poluării istorice de pe faţa oraşului nostru. Nu suntem cârcotaşi şi nici nu vrem să promovăm un pesimism destructiv, dar dacă pentru batalul Lacul Peştelui (aflat pe domeniul oraşului), lucrările se vor întinde pe aproape doi ani, pentru ecologizarea batalelor Rafinăriei nu vor fi necesari oare mult mai mulţi ani? A.N.
Bugetul Câmpinei pe 2013, la prima sa prezentare şi aprobare (vor urma, desigur, rectificări începând cu jumătatea acestui an), este de aproape 86 milioane lei, la care se adaugă un credit de 6 milioane lei aprobat în februarie 2012 de către Consiliul Local. Aproape o treime din buget (circa 26 milioane lei) reprezintă sumele primite de municipalitate pentru finanţarea învăţământului preuniversitar. Cele 85,89 milioane lei prognozate ca venituri ar trebui alimentate din următoarele surse: venituri proprii – circa 47 milioane lei, sume defalcate din TVA – 22,6 milioane lei şi fonduri europene – 16,2 milioane lei. Aproape jumătate din veniturile proprii (22,5 milioane lei) reprezintă cota din impozitul pe venit (salarii). La această sumă se adaugă 11,5 milioane lei – taxe şi impozite pe terenuri şi clădiri, împreună cu 2,52 milioane lei – impozite pe mijloacele de transport, şi 950.000 lei – venituri din închirieri şi concesiuni. De la Consiliul Judeţean, din sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, Câmpina a primit 300.000 lei. Horia Tiseanu a propus trei amendamente la proiectul de buget, toate trei fiind aprobate rapid de toţi consilierii. Primul amendament prevede direcţionarea celor 300.000 lei primiţi de la Consiliul Judeţean către manifestările sportive. Mai exact, aceşti bani se doreşte a fi folosiţi pentru finanţarea viitorului club sportiv al oraşului, denumit Asociaţia “Club Sportiv Municipal” Câmpina, entitate pe care actuala majoritate din legislativul câmpinean este pe cale să o formeze prin asocierea dintre clubul de fotbal CSM Câmpina, Clubul de motocros Lido şi Consiliul Local. Al doilea amendament precizează că banii primiţi din cotele defalcate din TVA nu sunt 22,6 milioane lei, aşa cum se menţiona în proiectul iniţial de buget, ci 22,051 milioane lei, corecţia fiind făcută de o recentă adresă primită de la DGFP Prahova. În sfârşit, al treilea amendament al edilului-şef stabileşte că 10.000 lei vor fi alocaţi pentru realizarea unui studiu de oportunitate în vederea ecologizării batalelor aparţinând Rafinăriei “Steaua Română”. Problema preluării de către municipalitate a batalelor Rafinăriei, pentru a le ecologiza cu fonduri europene, nu este nouă. Administraţiile publice locale pot accesa fonduri europene de mediu în acest sens mult mai uşor decât societăţile comerciale private. Rafinăria are termen de la UE până în 2015 să-şi ecologizeze batalele, dar sigur nu are fondurile necesare pentru a face acest lucru. În plenul adunării, Horia Tiseanu a expus succint planul de acţiune gândit de conducerea executivului local: “Rafinăria Steaua Română insistă să preluăm batalele şi să încercăm ecologizarea lor cu fonduri europene. Suntem de acord să facem asta, dar numai în anumite condiţii. Am propus Rafinăriei ca, în cazul în care noi preluăm batalele, să ne dea la schimb stadionul lor de fotbal şi să ne asigure banii necesari pentru acoperirea cofinanţării locale pentru proiectul privind reabilitarea batalelor. La o primă estimare, reabilitarea şi ecologizarea batalelor ar costa peste 50 milioane euro, deci cofinanţarea de 2% ce ar trebui asigurată de la bugetul local reprezintă o sumă prea mare, pe care nu ne-o putem permite. Pe de altă parte, există şi riscul să nu putem accesa fonduri europene şi, de aceea, trebuie să găsim o formulă juridică prin care, dacă nu putem obţine aceste fonduri, batalele să revină în proprietatea Rafinăriei”. Un lucru este neclar: termenul 2015 impus de U.E. se referă la începerea lucrărilor de ecologizare a duzinei de batale sau la terminarea respectivelor lucrări? Căci, în cea din urmă variantă enunţată, este puţin probabil că va exista timpul fizic necesar înlăturării poluării istorice de pe faţa oraşului nostru. Nu suntem cârcotaşi şi nici nu vrem să promovăm un pesimism destructiv, dar dacă pentru batalul Lacul Peştelui (aflat pe domeniul oraşului), lucrările se vor întinde pe aproape doi ani, pentru ecologizarea batalelor Rafinăriei nu vor fi necesari oare mult mai mulţi ani? A.N.
