Remunerația este cantitatea de bani plătită în schimbul muncii prestate și principala formă de plată asupra căreia se concentrează angajatul și angajatorul atunci când negociază contractul de muncă. În antichitate, una dintre formele timpurii de remunerație era sarea (cuvântul ”sarea” este moștenit din latină: – sal, salis). Din latină vine și cuvântul salariu, căci la romani salarium era o sumă de bani dată soldaților ca să-și cumpere sare pentru a-și conserva rația în zilele în care ea era abundentă în carne. După ultimele măriri salariale extrem de generoase ale bugetarilor din primăriile patriei, nu știm exact câtă sare își vor putea cumpăra aceștia cu banii primiți, dar știm cu siguranță că cetățenii solicitanți de servicii publice oferite de administrațiile locale ar merita să fie tratați mult mai frumos de către angajații primăriilor, un tratament potrivit cu dodoloațele lefuri ale slujbașilor la stat, mărite recent cu multe zeci de procente. Legislația muncii promovată de guvernarea social-democrată din perioada 2001 – 2004 era sensibil avantajoasă pentru angajat în multe privințe (Codul Muncii din 2003 stă mărturie în acest sens), dar guvernul Năstase și Parlamentul României din acei ani tot nu au reușit să rezolve marea solicitare a confederațiilor naționale sindicale, și anume aprobarea unei legi a salarizării unitare a personalului bugetar. Conducerile unor confederații sindicale au mușcat din momelile politicienilor din fruntea statului și au lăsat-o mai moale cu urmărirea acestui deziderat, mulțumindu-se cu locuri călduțe și moi pentru dosurile unor lideri sindicali naționali, ajunși, peste noapte, parlamentari. Din 2009, a urmat guvernarea pedelistă, care a tăiat și spânzurat în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale. Băsescu și ciracii lui au tăiat salariile și pensiile, spânzurând, în același timp, și avantajele angajaților din Codul muncii 2003, la presiunea organizațiilor patronale și a mai multor camere de comerț occidentale. După un deceniu și jumătate, PSD, ajuns iarăși la putere, încearcă din nou o redistribuire a avuției naționale (recte, a bugetului național), către cât mai mulți români. Cât de bine și-au făcut temele liderii PSD (mai exact, cât calcul economic și cât calcul politicianist conțin aceste teme, cu care au câștigat ultimele alegeri parlamentare), rămâne de văzut.Un lucru însă este cert: tot mai mulți specialiști (lideri din Opoziție, dar și finanțișrti independenți) susțin cu tărie că toate aceste creșteri senzaționale ale salariilor bugetarilor (cele din administrațiile publice locale, dar și cele care vor urma), ar trebui să aibă la bază o productivitate a muncii bazată pe criterii economice obiective. Eu nu sunt finanțist, dar pentru că am prieteni în Primărie pe care nu vreau să-i supăr, mă gândesc și zic direct: bine că s-au mărit, că erau tare mici salariile bugetarilor din Primăria Câmpina, dar pe baza acestor salarii mărite să se construiască o nouă productivitate a muncii cu cetățeanul, care să fie servit prompt și politicos, să nu mai fie lăsat să aștepte ore întregi țintuit pe lângă ușile birourilor precum o statuie stradală, astfel încât să plece acasă mai senin de cât a venit la Primărie și cu toate problemele sale rezolvate. Câmpineanul contribuabil va trebui servit într-o manieră mai mult decât decentă (sunt excluse, desigur, hachițele și toanele de tot felul ale solicitanților), pentru că și salariile bugetarilor din Primăria Câmpina sunt mai mult decât decente. Nu pot să nu-i pomenesc aici pe primii doi demnitari ai municipiului, chiar dacă primarul și viceprimarul nu sunt salarizați, ci indemnizați, dar cu indemnizații aproape dublate printr-un recent act normativ: Legea-cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Iar cum, în prezent, indemnizaţia unui consilier local reprezintă 5% din valoarea brută a indemnizației primarului, avem mari și întemeiate așteptări și de la aleșii noștri din legislativul municipal, pe care i-am vrea mai activi și mai curați. Mai ales că actuala majoritate parlamentară condusă de PSD intenționează să le umple și lor buzunarele cu gologani. Se pregătesc pentru umflarea buzunarelor proprii polițiștii (naționali), dar și alte categorii de bugetari. Să fie oare toate aceste spectaculoase măriri salariale semne că politicienii care conduc azi România se pregătesc de pe acum pentru alegerile din 2020, așa cum se aude dintr-un zvon tot mai credibil? Să ne ferească Dumnezeu. Să ne ferească pe noi, dar și pe ei…
Încercări eșuate în salarizarea unitară a bugetarilor
În anul 2009, guvenul PDL condus de Emil Boc a reușit să treacă prin Parlament Legea salarizării unitare a bugetarilor, o lege intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, dar care nu s-a putut aplica din cauza multor inadvertențe și ambiguități. Legea prevedea ca raportul dintre salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 era nivelul salarial al președintelui României. La data intrării în vigoare a legii cu pricina, președintele României câștiga 9 salarii minime. Principalul scop declarat al legii salarizării din 2010 era eliminarea discrepanțelor salariale din sistemul bugetar, unde cele mai mari salarii ajungeau la aproape 15.000 de lei pe lună, însă tocmai discrepanțele uriașe dintre salariile din sistemul bugetar au fost cele care au făcut aproape imposibilă aplicarea legii în următorii ani. Principiul de bază al acelei legi era că salariile mari vor fi înghețate, în timp ce salariile aflate în partea inferioară a grilei vor crește, astfel încât să se ajungă la un raport care să plaseze fiecare funcție din sistemul bugetar pe grila de 1 la 12. Legea mai prevedea ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 – la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, la 7,58% în 2013, la 7,34% în 2014 și la 7% pentru 2015 și anii următori. De asemenea, salariul minim prevăzut în legea de salarizare unitară urma să crească după 2010 doar dacă numărul de angajați va fi redus astfel încât să permită respectarea țintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal în PIB. Puternic contestată de sindicatele din sistemul public, această lege a salarizării unitare a bugetarilor a eșuat.
Legea-cadru nr. 153 din 2017
Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii iunie 2017, în calitate de for decizional, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” şi 47 de abţineri, proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar. Legea-cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56 la sută, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020, şi de 43 de miliarde de lei până în 2022. ”La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100 la sută, ajungând şi la 300 la sută, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022”, a declarat ministrul Muncii, Lia Vasilescu, după aprobarea legii de către Parlamentul României, asigurând că salariile celor din vârful piramidei bugetarilor vor scădea. ”Vreau să vă spun că cei aflaţi în vârful piramidei, de exemplu miniştrii, preşedintele României, conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului scad”, a mai spus ministrul Muncii. Pentru că la dezbaterea Legii salarizării în plenul Camerei Deputaților nu au fost prezenți premierul (de atunci) Sorin Grindeanu şi nici ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, reprezentanții Opoziției au considerat că cele două absențe reprezintă o confirmare a faptului că legea nu este sustenabilă. La rândul său, Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a declarat următoarele: „Dincolo de dezbaterile şi criticile publice absolut necesare, ne-am confruntat cu mişcări, unele coordonate, care au încercat să împiedice adoptarea acestei legi. Mă bucur că am reuşit să depăşim aceste obstacole şi la final Parlamentul să reuşească să adopte o lege atât de importantă. […] România avea una dintre cele mai mici anvelope salariale, fapt care creştea presiunea socială în mod firesc şi care menţinea economia la nivelul unei economii de consum. Legea salarizării unitare este o lege a demnităţii românilor care, la fel ca ceilalţi cetăţeni europeni, trebuie să fie plătiţi echitabili pentru munca lor. Prin această lege, România tinde să iasă din zona economiilor atractive numai pentru că are forţă de muncă ieftină şi intră în zona economiilor atractive pentru forţă de muncă bine calificată la nivel European.” Unii reprezentanți ai Opoziției au considerat că legea respectivă poate avea un efect pozitiv dacă va diminua deficitul de la fondul de pensii. Pentru că sursa de venit la fondul de pensii de stat este CAS, care se pune pe salarii.
Domeniul de aplicare a Legii 153/2017
Dispozițiile Legii 153/2017 se aplică:
– personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale;
– personalului din autorități și instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale;
– personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii;
– persoanelor care sunt conducători ai unor instituții publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă;
– persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.
Dispozițiile legii nu se aplică personalului din Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcții de demnitate publică numite sau alese și personalul care ocupă funcții asimilate funcțiilor de demnitate publică, magistrații, precum și personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special.
Salarizarea funcționarilor publici după 2010
În salarizarea funcționarilor publici după 2010, s-a pus problema beneficierii salarizării la nivelulmaxim al funcției/gradului. În vechea legislaţie (OUG nr. 6/2007), până în 2010 (Legea nr. 330/2009), salariul de bază al funcţionarilor publici se stabilea în funcţie de categorie, de clasă (studii medii sau superioare), grad profesional al funcţiei publice (asistent, principal sau superior) şi trepte de salarizare (câte trei pentru fiecare grad profesional). După 2010, s-a ajuns la o situație juridică complicată pentru funcționarii publici prin noul sistem de salarizare. Potrivit legislaţiei anterioare, salariul de bază al funcţionarilor publici se stabileşte în funcţie de categorie, de clasă (studii medii sau superioare), grad profesional al funcţiei publice (asistent, principal sau superior) şi gradaţii de vechime. Prin trecerea la noul sistem de salarizare, au dispărut treptele de salarizare şi, implicit, mecanismul de promovare în aceste trepte, drept pentru care s-a creat o inechitate salarială între funcţionarii publici. Unii au rămas cu treapta a II-a sau a III-a fără perspectivă de promovare la treapta a I-a, alţii au promovat în gradul profesional următor, fiind salarizat la nivelul treptei a III-a aferentă respectivului grad profesional. Pentru rezolvarea acestei inechităţi a fost emisă Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 cu următorul articol de interes pentru speţa descrisă: ”Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.” În ceea ce priveşte instituţiile la care se aplică, articolul a fost interpretat diferit de către mai multe instanţe judecătoreşti şi ministere. Curtea Constituţională a apreciat că este corect constituţional să existe excepţii pentru anumite categorii profesionale, pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea unor creşteri salariale şi că aceste excepţii sunt instituite în considerarea statutului profesional al acestor categorii şi, prin urmare, au o justificare obiectivă şi rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşterile salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fondurile publice. În 2016, reprezentanţii ministerului muncii au convenit cu liderii sindicatelor din sectorul administraţiei publice ca prin OUG (adoptată sub nr. 20/2016) să fie soluţionată această inechitate. Pentru că erau interpretări diferite şi de această dată, Ministerul Muncii a venit cu răspunsuri precizări, ulterior adoptând OUG nr. 43/2016.
Hotărârea nr. 9 din 21 iulie 2017 a Consiliului Local Câmpina
Legea 153/2017 a stabilit că indemnizația primarilor unor municipii asemănătoare cu Câmpina (populația între 20.001 și 50.000 de locuitori) are coeficientul 6,5 (este de 6,5 ori mai mare decât salariul minim brut la nivelul economiei naționale). Așadar, salariul primarului nostru va fi 9.425 lei (valoare brută), iar cea a viceprimarului a fost stabilită la 7.975 lei (brut). Pentru a pune în aplicare prevederile Legii nr. 153/2017, primarul Horia Tiseanu a inițiat, în ultima ședință a legislativului municipal, la finalul lunii trecute, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Aparatului de specialitate al primarului municipiului Câmpina, precum și din serviciile publice subordonate. Inițiativa edilului a fost aprobată cu unanimitate de voturi, așa cum toată lumea se aștepta. De asemenea, la ședința de joi, 27 iulie, Consiliul Local Câmpina a aprobat și noile salarii ale polițiștilor locali, Poliția Locală fiind o direcție în subordinea direct a primarului orașului. Și polițiștii locali au salarii mult mai mari decât cele de avute până acum. Cu o vechime corespunzătoare, salariul maxim brut al secretarului municipiului poate atinge valoarea 7903 lei, iar al arhitectului-șef sau al unui director executiv din Primărie, 7656 de lei. Un șef de serviciu poate ajunge la un salariu brut de 6641 de lei, iar un șef de birou, la 6380 lei. Cel mai mic salariu îl va avea, desigur, un muncitor necalificat, care va câștiga oricum maximum 1784, deci cu mai mult de 300 de lei peste salariul minim brut pe economie. Salariul de bază brut se stabilește înmulțind coeficienții de ierarhizare cu salariul minim brut pe țară, care în prezent este de 1.450 lei. La acest salariu de bază se adaugă și sporurile existente în administrația locală. Salariile de bază din tabelele aprobate de consilieri sunt prevăzute sunt pentru gradația 0. Salariile de bază pentru gradațiile 1 – 5 vor fi desigur mai mari, ele determinându-se prin majorarea salariilor de bază pentru gradația 0 conform prevederilor art.10 din Legea – cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Polițiștii locali debutanți vor avea salarii de bază cuprinse între 2.741 lei și 3.031 lei, în timp ce un polițist local principal va ajunge până la 3.524 lei salariu de bază, iar un polițist local superior – 4.089 lei. În motivarea proiectului său de hotărâre, Horia Tiseanu evidențiază faptul că, în cadrul aparatului său de specialitate, există diferențe salariale care variază în intervalul 15,4% – 30% pentru funcțiile de conducere, respectiv 18% – 28%, la funcțiile de execuție. Necesitatea alinierii salariilor din Primăria Câmpina la prevederile Legii 153/2017 a fost impusă și de situația identificata la nivelul altor UAT, pentru care a fost sesizată Curtea Constituțională și soluționată printr-o decizie a acesteia. La aceasta aliniere s-a aplicat o majorare de cca 30% la functia de consilier superior, gradatia 5, care este functia de executie cu cel mai inalt nivel al complexitatii si responsabilitatii muncii, fiind determinat coeficientul de ierarhizare. Pornind de la acest coeficient s-au stabilit coeficientii pentru celelalte functii de executie, pe grade profesionale. De asemenea, tot de la acest coeficient s-au determinat si coeficientii pentru functiile de conducere, astfel incat sa se diferentieze de cele de executie, dupa cum urmeaza: 25% pentru şef birou, 30% pentru şef serviciu, 50% pentru director, iar pentru Secretarul UAT-ului s-a aplicat procentul identificat in prezent de 3,23%, faţăa de directori. Pentru aprecierea dvs. asupra acestui rationament, aceste procente reprezinta de fapt indemnizatia de conducere care se acorda inainte de aparitia Legii nr.285/2010 cand acest drept a fost inclus in salariul de baza si implicit a fost eliminate ca procent. Ceea ce se impune a fi precizat este ca, in conformitate cu prevederile legii, nivelul veniturilor salariale se stabilesc fara a se depasi nivelul indemnizatiei lunare a functiei de viceprimar. Mai este de retinut ca niciun salariat nu depaseste indemnizatia viceprimarului UAT-ului, conform dispozitiilor legale. In raport de prevederile art.8 din Legea nr.l53/2017, care reglementeaza criteriile de performanta generale ce pot influenta nivelul salariului in procedura de evaluare, pentru fiecare functie in parte a fost propus un coeficient de ierarhizare minim si un maxim.
Conform prevederilor art.38 din Legea nr.l53/2017, dispozițiile acestui act normativ se aplică etapizat și în funcție de familia ocupațională în care este încadrat personalul angajat în serviciile publice din subordine. Din acest motiv, primarul nu a inclus în proiectul său de hotărâre mai multe instituții subordinate Consiliului Local: Serviciul Public de Administrare și Exploatare a Pieței Centrale Agroalimentare, Casa Tineretului, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” , Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”, Biblioteca Municipală „C.I.Istrati”. De asemenea, nu sunt inclusi asistenții personali, Creșa, Centrul rezidențial de asistență socială și cabinetele medicale, pentru toate fiind prevăzute grile distincte în lege. Pentru aceste instituții, dispozițiile Legii 153/2017 se vor aplica etapizat, începând cu 1 ianuarie 2018. Odată cu aceste majorări salariale, cheltuielile de personal se vor suplimenta cu 858.000 lei la nivelul lucrătorilor din Primărie, în această sumă intrând și cei 228.000 lei destinați Poliției Locale.
Să sperăm că, datorită noilor salarii, relația funcționarilor din Primărie cu cetățenii solicitanți va fi mult mai bună decât în trecut.
Adrian BRAD
