Obişnuiţi cu programele dense, variate şi complexe – oferite periodic de către Muzeul Memorial «B.P. Hasdeu» -, câmpinenii au savurat o nouă şi reuşită întâlnire cu personalităţi ale lumii hasdeene: Jenica Tabacu, Ionel Oprişan, Crina Decusară Bocşan, Mircea Coloşenco, Gherasim Rusu Togan şi Alin Ciupală.
Activitatea organizată de Primăria şi Consiliul Local Câmpina, precum şi de Muzeul «B.P. Hasdeu» şi Fundaţia Hasdeu, la Castelul Julia Hasdeu, a cuprins cinci prelegeri, două expoziţii pe sticlă şi o expoziţie de carte.
Simpozionul a debutat cu expunerea „Ştim totul despre Julia Hasdeu?”, în care, pe baza celor 4000 de documente cercetate, prof. dr. Ionel Oprişan a făcut o serie de afirmaţii tranşante: „Ne aflăm la o răscruce în privinţa lucrărilor Juliei Hasdeu. (…). Valorificarea operei Juliei a început prost. (…). Cercetătorii au rămas surprinşi de întinderea operei ei. (…). Julia se află într-o stare de creaţie deosebită, de geniu”.
Dl. Oprişan consideră că unele „cărticele” (aşa cum au afirmat câţiva analişti) nu sunt destinate copiilor. De asemenea, apreciază că „Hasdeu a luat dintre textele Juliei numai pe cele care i-au convenit”. Acestea sunt adaptate la realitatea românească.
O altă prelegere interesantă, „De la «Perit-au Dacii» al lui B.P. Hasdeu la «Ami de Trajan» al Juliei Hasdeu”, susţinută de prof.dr. Crina Decusară Bocşan, a scos în evidenţă o temă istorică, tratată de toţi membrii familiei Hasdeu. Printre altele, lectora a remarcat că „Julia trebuie să fie accesibilă. (…). Tot ce face este prin voinţa dlui. Hasdeu. (…). Nimic nu este la întâmplare. (…) Dorinţa Juliei era să semneze pseudonim. (…) Julia n-a făcut spiritism!” Julia Hasdeu – consideră autoarea – a scris şi cărţi pentru copii, dovada constituind-o dedicaţia ei „Amicelor mele de vârstă cu mine”. Potrivit d-nei Bocşan, toate poeziile Juliei, apărute în „Opere complete”, au fost cenzurate, fiindcă aveau în text cuvintele „Dumnezeu”, „Fecioara Maria” etc. Prelegerea s-a încheiat cu poezia Juliei, „Cântec dac” (1885).
Cu dezinvoltura caracteristică, muzeograful Mircea Coloşenco a delectat spectatorii cu „Dinastia Hasdeu”, nu înainte de a le aminti că, în lunga activitate, a vizitat peste 500 de case culturale şi a efectuat peste 200 de călătorii în toată ţara… „Manolescu s-a opus publicării manuscriselor lui Eminescu, considerându-le maculatură, dar această maculatură este a unui geniu. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu manuscrisele Juliei. Şi ea are o maculatură de geniu”, a precizat muzeograful, apreciind că „Julia merită să aibă o ediţie critică”.
Etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan, cu vocea baritonală şi accentul ardelenesc, a reţinut atenţia publicului cu prelegerea „Două personalităţi ale culturii prahovene: Hasdeu – Iorga”, o admirabilă paralelă literară. „Ţăranul din Ardeal a fost nobil”, a spus cu mult patos profesorul Rusu. Lectorul a vorbit şi despre interferenţele de destine între Hasdeu şi Iorga: „Ambii au avut nevoie de aceeaşi comoară a poporului român, folclorul. Nu există domeniu al culturii populare în care să nu se întâlnească cei doi”.
Insipirat, istoricul Alin Ciupală a renunţat la tema iniţială – evitând astfel suprapunerile unor subiecte -, în favoarea unor atractive „Amintiri despre Hasdeu”. Lectura operei unui basarabean a adus în faţa spectatorilor o serie de personalităţi ale culturii româneşti, în frunte cu celebrul cărturar B.P. Hasdeu.
În partea finală a simpozionului, invitaţii au admirat expoziţiile pe sticlă ale artiştilor plastici Andrei Suditu şi Melania Goage, precum şi expoziţia de carte prezentată de Ionel Oprişan.
(173 de ani de la naştere)
Theodor MARINESCU
