Blestemul vremii ploioase a lovit, din nou, Festivalul “Hora Prahoveană”

Pană la urmă, evenimentul a fost o reuşită

Ultimele două zile ale săptămânii trecute, Câmpina a fost, pentru a 18-a oară consecutiv, capitala folclorului prahovean, fiind gazda Festivalului judeţean de folclor «Hora Prahoveană». De câţiva ani încoace, însă, evenimentul pare a fi bântuit de blestemul vremii ploioase. Sâmbătă şi duminică, a plouat, ca aproape peste tot în ţară, cu rafale de vânt puternic şi rece. Parcă este un făcut, în ultimii trei ani, desfăşurarea festivalului a avut un duşman neînduplecat în vremea rea. Din această cauză, nu o dată, scena deschisă de la “Fântâna cu Cireşi” (tradiţionalul loc de desfăşurare), era schimbată cu scena Casei de Cultură “Geo Bogza”. Acum, organizatorii au fost inspiraţi când au decis ca Hora Prahoveană – 2012 să nu se mai desfăşoare pe scena de la poalele Muscelului, ci pe o scenă amenajată în întersecţia Bulevardul Carol I – Calea Doftanei, acolo unde se desfăşoară marile spectacole musicale finanţate de către municipalitate (Revelionul, Festivalu Toamnei etc. De partea tehnică s-a ocupat o firmă specializată din Bucureşti, ceea ce a crescut costurile desfăşurării festivalului, pentru care Consiliul Local a alocat 80.000 de lei, necheltuiţi în întregime. Aşa cum am precizat mai devreme, la fel cum s-a întâmplat şi în precedentele trei ediţii, festivalul a avut o audienţă puţin numeroasă, nu din cauză că evoluţiile participanţilor nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, ci pentru că vremea mohorâtă i-a împiedicat pe localnici să iasă din case şi să participe la eveniment. Un lucru îmbucurător a fost faptul că duminică, până la orele prânzului, soarele a fost mai darnic cu meleagurile câmpinene, iar spectatorii au venit în număr mult mai mare decât în prima zi. Organizat de Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei, festivalul de muzică şi dansuri populare este considerat de mulţi specialişti cea mai însemnată sărbătoare a folclorului prahovean, popularitatea sa depăşind, de mult, graniţele judeţului. Printre invitaţii din fiecare an se numără cântăreţi de folclor cunoscuţi la nivel naţional, precum şi ansambluri şi tarafuri din Prahova, dar şi din alte zone ale României. Şi la această ediţie a festivalului, au fost prezenţi la Câmpina, ca invitaţi speciali, nume sonore din muzica populară românească, precum Georgiana Lepădat, Vasile Trandafir Vădan, Adela Dumitrache, Bianca Pătrăşcioiu, Mihai Şinca, Constantin Enceanu ş.a. De fapt, la ediţia din acest an, festivalul (inter)judeţean s-a transformat într-unul internaţional. 

Căci pe lângă interpreţii români de muzică populară, au venit doi cântăreţi din Republica Moldova (ce-i drept, şi ei români, dar din afara graniţelor actuale ale ţării), precum şi unul din Macedonia. Acesta din urmă (Nino, pe numele său de botez), a cântat în ambele zile ale festivalului, delectând audienţa cu cântece din folclorul macedonean, atât de bogat în influenţele muzicilor tradiţionale din zona Balcanilor: sârbeşti, greceşti, turceşti. Astfel, se poate spune că ediţia din acest an a avut câteva elemente inedite, care i-au sporit considerabil farmecul. Totuşi, cea mai notabilă premeră a constuituit-o participarea cantăreţului de folclor macedonean şi a unor reprezentanţi ai oraşului macedonean Kumanovo, cu care Câmpina este înfrăţită de câţiva ani. A doua zi, şi-a făcut apariţia şi consulul român în Macedonia, iar primarul Horia Tiseanu a rostit o alocuţiune în care a subliniat “importanţa festivalului şi a continuării acestei sărbători a tradiţiilor folclorice, întrucât cine are tradiţie (deci trecut, istorie), are şi viitor.”  

Din cauza rafalelor puternice de vânt rece din prima zi, nu s-a mai desfăşurat parada formaţiilor folclorice, cum se întâmpla de obicei. A fost singura sincopă în desfăşurarea festivalului, care, pe ansamblu, se poate spune că a constituit o reuşită şi la această ediţie. În cele două zile ale festivalului, au evoluat pe scena special amenajată 15 ansambluri folclorice (în marea lor majoritate, formate din dansatori), la sfârşitul fiecărei zile, având loc recitaluri de muzică populară în interpretarea unor artişti consacraţi. âmpina stă foarte bine la ansambluri folclorice, acest lucru fiind dovedit şi în cadrul festivalului. Apreciată a fost evoluţia Ansamblului folcloric „Ghiocelul” al Casei de Cultură, câştigător al multor premii internaţionale, dar ropote de aplauze a obţinut şi evoluţia Ansamblului folcloric «Ciobănaşul» al Şcolii generale «Ion Câmpineanu». Grupul vocal-folcloric „Mlădiţe câmpinene” a făcut şi el o bună impresie publicului. La fel şi celelalte ansambluri folclorice participante. Ne-au plăcut fetele de la Aluniş. Puiul de român cu tulnic mai mare decât el. Ne-au plăcut, până la urmă, toţi participanţii.