Știri

„Basarabia – pământ românesc”, un simpozion despre două țări surori

Simpozionul a fost urmat de un spectacol folcloric de mare valoare

La Casa de Cultură „Geo Bogza” a avut loc, vineri, 30 martie, un simpozion dedicat unirii Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918. Evenimentul a intrat în tradiția manifestărilor culturale câmpinene, fiind inițiat acum câțiva ani, o dată cu semnarea acordului de înfrățire a Câmpinei cu orașul Cimișlia, capitala raionului cu același nume situat în sudul Republicii Moldova. Primarul Gheorghe Răileanu din Cimișlia (și azi în funcție) a participat atunci la prima ediție a simpozionului. De data aceasta, edilul din Cimișlia nu a mai putut veni, dar administrația din orașul frate cu Câmpina și-a trimis reprezentanți: consilierul local Sergiu Suhan, o delegație a Asociației Veteranilor Războiului din 1992 condusă de președintele acesteia, Gheorghe Balaban și directorul Casei de Cultură din Cimișlia, Vasile Popovschi. Simpozionul a avut loc cu trei zile după data unirii Basarabiei cu România, pentru că pe 27 martie 2018 oaspeții moldoveni de peste Prut au fost prezenți la marea adunare din centrul Chișinăului, la care au participat zeci de mii de unioniști. 
Ultimul dintre oaspeții basarabeni care au luat cuvântul a rostit cuvinte emoționante, menite să nu stingă niciodată flacăra românismului și dorința de unire a românilor de dincolo și de dincoace de Prut: „Chemarea sângelui face unirea. Și câtă vreme prin vinele noastre curge același sânge de român, niciodată nu vom uita că avem această datorie sfântă față de Țara-mumă, aceea de uni pe românii din dreapta Prutului cu cei din stânga Prutului”. 
Consilierul local Sergiu Suhan a dat citire Declarației de Unire cu România, aprobată de Consiliul Local din Cimișlia. „Am așteptat anul 2018 nu doar pentru a sărbători Centenarul Unirii, ci și pentru a revota la nivel național reîntregirea neamului românesc. Din păcate, conducerea noastră de la Chișinău întârzie acest lucru. De aceea, am mers pe altă cale. 150 de primării și consilii locale din Republica Moldova au aprobat Declarația de Unire la nivel local. Dacă nu se poate să o facem de sus în jos, noi încercăm să facem Unirea de jos în sus”, a ținut să sublinieze în fața auditoriului consilierul basarabean.  
După simpozion, în sala de spectacole a Casei de Cultură a avut loc un spectacol artistic extraordinar, în cadrul căruia trei ansambluri folclorice i-au încântat pe spectatorii prezenți cu cântece și dansuri populare din diferite zone ale Basarabiei și României. Două ansambluri au fost din Câmpina, și unul din Cimișlia. Prima dată, pe scenă a urcat Ansamblul „Ghiocelul” al Casei de Cultură „Geo Bogza”, care a avut o prestație foarte frumoasă. După el, a evoluat pe scena Casei de Cultură Ansamblul „La izvor” din Cimișlia, dansatorii moldoveni făcând o foarte bună impresie publicului spectator. După un minirecital al interpretului și compozitorului Vasile Popovschi, directorul Casei de Cultură din Cimișlia, au dansat cei de la Ansamblul Folcloric al Casei Tineretului din Câmpina, care au smuls și ei publicului ropote de aplauze. Tinerii dansatori care au urcat pe scenă erau îmbrăcați în costume tradiționale caracteristice tuturor provinciilor românești.  La final, toate cele trei ansambluri folclorice s-au unit pe scenă și în sală într-o mare Horă a Unirii.
Adrian BRAD  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare