Știri

Azi, 28 decembrie, Câmpina va fi capitala artei fotografice din România

Astăzi, pe 28 decembrie 2016, începând cu ora 15.00, Casa de Cultură ”Geo Bogza” din Câmpina va fi gazda unei expoziții fotografice de mare anvergură națională și chiar internațională. Campina International Exhibition of Photography – Romania 2016 se va numi evenimentul cu pricina, care a fost posibil să se desfășoare în orășelul nostru grație demersurilor mai mult decât lăudabile ale unui fiu al Câmpinei stabilit la București. Răzvan Băleanu este autorul moral și material al expoziției, fiul lui Șerban Băleanu, coautorul monografiilor ilustrate ale Câmpinei, care se trage dintr-o familie cu rădăcini adânc înfipte în pământurile dintre Prahova și Doftana. 
Răzvan Băleanu, un profesionist desăvârșit al artei fotografice și un om de televiziune cunoscut în mediul său profesional, un om care a stat în spatele a mii de emisiuni televizate, cărora le-a asigurat suportul tehnic și logistic, este cel care, sătul să mai aștepte sponsorizări care nu mai veneau, renunțând la a mai spera ca vreun om de afaceri bogat să finanțeze desfășurarea acestui eveniment la Câmpina, animat de un sănătos și admirabil patriotism local, a decis să-și pună toate economiile la bătaie pentru reușita desfășurării expoziției fotografice în micul nostru oraș patriarhal. 
Astfel, după ce Câmpina a fost, în urmă cu mai bine de un secol, capitala ”aurului negru” din România, ea va fi, astăzi, capitala artei fotografice dintre Carpați și Mare, dar și de peste mări și țări; țările zecilor de participanți, nume de prestigiu în domeniu, care vor onora cu lucrările lor valoroase Campina International Exhibition of Photography – Romania 2016. Este un eveniment artistic deosebit care se va desfășura sub înaltul patronaj al Societății Americane de Fotografie, al Uniunii Globale a Fotografiei, al Asociației Artiștilor Fotografi din România. O expoziție internațională de fotografie cu un asemenea patronaj nu s-a mai organizat niciodată în România. Vor participa 260 de fotografi din 54 de țări. Expoziția propriu-zisă se va desfășura sub un format modern, care se practică tot mai mult în ultima vreme. În fapt, Răzvan Băleanu, organizatorul și directorul expoziției, va proiecta, în cadrul unei prezentări sub forma unui montaj filmat, fotografiile participanților și, în special, cele premiate sau cele selectate printer cele mai reușite. O simeză clasică, adică una în care fotografiile sunt prezentate publicului înrămate și fixate pe pereți, va fi constituită dintr-o expoziție personală, în premieră pentru publicul larg, care va cuprinde lucrări ale renumitului artist fotograf dr. Teodor Radu Pantea. 
Istoria fotografiei
Cuvântul fotografie are la origine două cuvinte grecești care înseamnă ”scriere cu lumină”. Cele trei fenomene necesare obținerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp. Încă de pe vremea lui Aristotel s-a știut cum se poate pune realitatea în cutie: este suficient să se facă o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. Se obține astfel o așa-numită cameră obscură. Pe de altă parte, alchimiștii știau că lumina înnegrește clorura de argint. A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel care în 1819 a descris proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni „fixatorul” fotografiei. Prima experienţă foto a fost a unui fizician francez, Joseph Niépce. Acesta, în 1829, a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o placă metalică cu depunere de halogenură de argint. Niépce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el „daghereotip”, care era, de fapt, o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce. Proprietar al invenției a devenit statul francez. În anul 1848, Felix Nadar realizează prima fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat (balon). Dacă la început negativul (cunoscut și sub numele de „clișeu”) se realiza pe o placă de cristal, pentru a nu avea deformări, placă foarte casabilă și care cerea o manipulare deosebită, prin dezvoltarea artei fotografice a apărut necesitatea unui suport fotosensibil mai ușor de manipulat decât cristalul. George Eastman reușește în anul 1884 să realizeze primul negativ flexibil, pe un suport de nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de „roll film”, ușor de manipulat, incasabil și cu aceleași proprietăți fotografice ca și ale plăcii de cristal. Totodată, volumul și greutatea aparatului de fotografiat se micșorează considerabil, transportarea lui nemaifiind o problemă. În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat ca direcții principale reducera duratei de expunere, mărirea sensibilității filmului sau a plăcii prin mărirea stabilității imprimării, ca urmare a simplificării aplicării tehnicilor de fotografiat, datorită apariției aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici și mai ieftine. De asemenea, a crescut calitatea substanțelor chimice de developare și stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, din cauză că nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell. Primul sistem color, Autochrome Lumière, a apărut pe piață la 17 decembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roșu, verde și albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dând o fotografie color transparentă. Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 și s-a bazat pe emulsii tricromatice. Majoritatea peliculelor color moderne, cu excepția „Kodachrome”, se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936. Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiind pusă la punct de dr. Edwin Land, la început în alb/negru, iar din 1962 în culori. În 1990, compania Kodak a prezentat publicului primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism și aplicații profesionale, dar încetul cu încetul și ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerț. În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depășit de mult predecesorul lor tradițional, deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale. În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. Totuși, și fotografia „udă” va continua să existe, atâta timp cât artiști fotografici talentați și unii amatori vor dori să profite de posibilitățile ei multiple.
Fotografi și fotografii de notorietate
Celebra sintagmă „O fotografie valorează cât o mie de cuvinte” îi aparține unui publicist american, Fred R. Barnard, care a folosit-o pentru prima dată într-o revista din 1921, pentru a atrage atenția asupra reclamelor lipite pe mașini. Cea mai faimoasa fotografie, în opinia celor mai mulți specialiști în arta fotografică, este cea a lui Che Guevara. Originalul a fost realizat de Alberto Korda, la 5 martie 1960, cu prilejul unor funeralii. Maryland Institute College of Art (SUA) a considerat ca aceasta este „cea mai faimoasa fotografie a lumii si un simbol al secolului XX”. Celebritatea fotografiei a fost dobândită abia după șapte ani de la moartea lui Ernesto Guevara de la Serna (1928-1967), revoluționar comunist născut în Argentina și asasinat în Bolivia. Carol Popp de Szathmari a rămas în istoria artei româneşti drept cel mai important artist documentarist al secolului XIX, atât ca pictor dar şi ca fotograf. S-a născut la Cluj în 1812 într-o familie de nobili (nu se ştie încă dacă familia sa era de origine maghiară sau română). Ca artist documentarist Carol Popp de Szathmari s-a remarcat în timpul Războiului Crimeii. În 1853 a fotografiat numeroşi soldaţi participanţi la război. Mai puţin cunoscut decât britanicul Roger Fenton sau francezul Ernest Edouard de Caranza, Szahmari rămâne unul dintre primii fotografi de război din lume. În 1855 este premiat la Paris pentru aceste fotografii în cadrul expoziţiei universale. O altă inovaţie foarte importantă adusă de Szathmary artei româneşti este desprinderea de pictura de atelier. De aceea, Carol Popp de Szathmari, este considerat unul dintre precusorii impresionismului românesc. Prima fotografie realizată de un artist din România este datată 1848 şi îi aparţine lui Carol Popp de Szatmari. El este considerat pionierul artei fotografice în România, fiind urmat în această misiune de Franz Dushek, Franz Mandy şi Ludwig Angerer. De la ei avem imaginile cu Bucureştiul de altădată, imagini considerate şi astăzi capodopere.
Marile pasiuni ale lui Răzvan Băleanu
Din copilărie, Răzvan Băleanu a fost pasionat de fotografie. Cu timpul, această dragoste pentru imaginea fixă s-a îmbogățit, transformându-se în dragoste pentru imaginile în mișcare. Astfel, pasiunea pentru fotografie, văzută ca o felie instantanee de viață, surprinsă într-un moment astral al existenței personajului sau obiectului supus fotografierii, a devenit dragoste pentru televiziune, pentru imaginile care ajung lesne în casele oamenilor prin intermediul televizoarelor, imagini pe care Răzvan le meșteșugește cu minițiozitate din postura de regizor tehnic, tocmai pentru ca ele să fie oferite privitorului domestic în cea mai bună stare și calitate. Directorul și organizatorul CIEP s-a născut în Câmpina pe 24 septembrie 1985. A absolvit Liceul Industrial de Petrol din Câmpina. După liceu, în anul 2004, a plecat la București pentru a urma cursurile Facultății de Cinematografie și Televiziune – specializarea Imagine de Film și Televiziune, a Universității Media Bucuresti, clasa profesorului și renumitului director de imagine Ovidiu Druga, unde a fost admis primul. După patru ani, a terminat studiile ca șef de promoție. Lucrarea de licență susținută în anul 2008, pe lângă probele teoretice, a fost reprezentată și de realizarea unui film de scurt metraj pe peliculă de 35 mm, intitulat “Vine o zi”, în rolul principal fiind distribuit cunoscutul câmpinean Niculae Trandafir, care astăzi nu mai este printre noi, din păcate. Lucrarea de licență a fost notată cu 10 de către profesorii examinatori. Dupa facultate, a urmat cursurile de masterat cu specializarea “Mass-media și comunicare” ale Facultății de Jurnalism din cadrul Universității ‘Spiru Haret” București, lucrarea de disertație fiind de asemenea notată cu 10. Din anul I de facultate, în 2005, a început să lucreze în televiziune, la Realitatea TV, ca asistent imagine. A lucrat în televiziune “ca la carte”, se poate spune, începând cu prima treaptă de jos, dar asta i-a prins extrem de bine, pentru că așa a putut să învețe și să fure, cum se zice, adevărata meserie, lucru care l-a ajutat să propulseze foarte repede în ierarhie. Un an mai târziu, în 2006, era asistent de platou, apoi tehnician video, urmând ca, în 2007, la doar 22 de ani, să fiu numit sef de tură, adică șeful echipei din regia de emisie live, o funcție cheie în orice televiziune. A lucrat la Realitatea TV din 2005 până în 2011, an în care a pornit într-un proiect nou la televiziunea România TV, unde lucrează și astăzi, tot ca șef de tură al echipei tehnice – regizor tehnic. Aici, la România TV, mă pot lăuda că împreună cu colegii mei am construit televiziunea de la zero. Pe lângă funcția de șef de tură, Răzvan Băleanu este și șeful carului de reportaj și coordonator al activităților tehnice din televiziune. De-a lungul timpului, în parallel, a mai lucrat și la televiziunile Romantica și The Money Channel.
În decursul timpului, câmpineanul nostru a colaborat și cu diverse publicații, ziare și reviste, unde a lucrat ca fotoreporter. Cea mai dragă colaborare a fost cu Teatrul de copii ”Ion Creangă” din București, unde a lucrat din 2007 până în 2012 ca artist fotograf, operator și editor imagine. După absolvirea facultății, în 2008, a fost reținut ca preparator universitar la catedra de Fotocompoziție a Facultății de Cinematografie și Televiziune, Universitatea Media din Bucuresti, unde a activat până în 2010.
100 de premii și medalii
Pasiunea și dragostea pentru arta fotografică au început încă din copilărie, de pe la vârsta de 12 ani, când a început să fotografieze sistematic. Însă arta fotografică adevărată, cu legile ei scrise și nescrise, a început să o practice pe la vârsta de 15 ani, sub îndrumarea domnului Ioan Chelaru din Câmpina. Atunci a început să participe în Saloanele Naționale și Internaționale de Artă Fotografică, devenind și cel mai tânăr membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România. Deja la 16 ani caștiga prima lui medalie de aur, cea oferită de către Asociația Artiștilor Fotografi din România. Până în present, a fost laureat cu această medalie de 7 ori. Răzvan Băleanu este membru în: Asociatia Artistilor Fotografi din Romania – AAFR; Uniunea Artistilor Plastici din Romania – UAP; Societatea Americană de Fotografie – PSA; Federatia Internationala de Arta Fotografica – FIAP; Uniunea Globala a Fotografiei – GPU; Image Colleague Society International of America. Apartenențe profesionale care îi consolidează un CV de excepție. Până în present, a câștigat 97 de premii, medalii și mențiuni de onoare și peste 900 de lucrări de artă fotografică acceptate în cadrul Saloanelor Internationale de Arta Fotografică desfășurate sub patronajul FIAP și PSA. A fost laureat cu mai multe distincții și titluri internaționale foarte importate. Chiar anul acesta a primit două titluri extrem de valoroase oferite pentru întreaga sa activitate artistică și de promovare a artei fotografice pe plan mondial: titlul de HONNORARY FELLOW al Image Colleague Society International of America, care este cel mai înalt titlu oferit de aceasta asociație, fiind deținut de doar câțiva fotografi din intreaga lume; titlul de EXCELLENCE SERVICE al United States Photographic Alliance din America. Societatea Americană de Fotografie l-a distins în timp cu cele mai multe titluri și distincții. În anul 2015 a primit o distincție foarte important, și anume titlul de PROFICIENCY al Societății Americane de Fotografie. Iar de-a lungul timpului, a primit în total 18 stele acordate de PSA în mai multe divizii, pentru rezultatele din cadrul Saloanelor Internationale de Arta Fotografica. Răzvan Băleanu a câștigat numeroase alte titluri și distincții importante obtinute in urma rezultatelor din cadrul Saloanelor Internationale de Arta Fotografica: titlul de „ARTIST” – A.FIAP al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (A.FIAP); titlul de „EXCELENTA” – E.AAFR al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România ca recunoaştere a palmaresului realizat; titlul de „GPU CROWN 2” – GPU CR2 din partea Uniunii Globale a Fotografiei ca recunoaştere al palmaresului realizat; titlul „ASSOCIATE” – A.ICS al Image Colleague Society International din America, ca recunoaştere al palmaresului realizat; titlul de „HONOURARY PESGSPC” – Hon.PESGSPC din partea Pascal English School and Greek School Photographic Club din Cipru; titlul de „ASSOCIATE” – A.WIEP din partea Wilmington International Exhibition of Photography din America, primit ca o recunoaştere a palmaresului realizat. Răzvan Băleanu a avut lucrări de artă fotografică expuse în peste 40 de țări din întreaga lume și în peste 30 de orașe din România. De asemenea, are lucrări de artă fotografică în patrimoniul Federației Internaționale de Artă Fotografică și în câteva muzee din lume. A facut și face parte din juriile multor saloane internaționale de artă fotografică, și chiar in ianuarie urmează să jurizeze in cadrul unui Circuit International de Arta Fotografica cu traditie in arta fotografica mondiala “Tourism – Circuit” desfasurat in Serbia și Cipru. De anul acesta, evenimentul va poposi in premieră și în România.
O imagine reușită trebuie să ne emoționeze
Cu siguranță, o fotografie spune chiar mai mult decât ar spune 1000 de cuvinte. Arta fotografică este precum pictura, reprezintă o artă în imagini. O imagine reușită trebuie să ne emoționeze, să ne transmită diferite stări de spirit, să fim captivați în descoperirea mesajului pe care autorul l-a compus în lucrarea sa. Mesajul poate fi facil sau codat. Există foarte multe elemente de compozitie care definesc o lucrare reușită. Iar aranjarea lor în cadrul fotografic construiesc un mesaj, o poveste, o trăire. Există foarte multe reguli în compoziția unui imagini. Există și o zicală: arta începe acolo unde tehnica este stăpânită la perfecție. În orice cadru fotografic, trebuie să existe cromatică, geometrie, linii și forme, perspectivă, cu care artistul fotograf se joacă în lucrarea sa. Dar orice lucrare de artă fotografică, pentru a fi desăvârșită, trebuie să conțină trei elemente: artistul, imaginea și receptorul (publicul privitor). Doar receptorul, privitorul, definitivează orice opera de artă, și de aceea noi gândim totul și prin ochiul privitorului. „Orice artist fotograf își pune în lucrarea sa o parte din sufletul său, din experiența și trăirilesale. Astfel, orice imagine este o compozitie a ceva trăit de autor in realitate, dar si in vis sau imaginar, asemenea unui regizor sau scenarist. Nu putem crea o imagine dacă nu simțim ca trebuie sa spunem ceva, dacă nu dorim să argumentăm sau să întruchipăm o emoție. Noi, artiștii fotografi, gândim în imagini, mie așa îmi place să spun. Nu umblăm tot timpul cu aparatul de gât, dar secundă de secundă gândim în imagini, compunem în gând un cadru fotografic care, într-un final, va ajunge pe hârtie fotografică”, ne mărturisește marele nostru fotograf.
Un salon fotografic unic în România
Salonul International de Artă Fotografică din Câmpina este unic în România datorită patronajelor obținute de Răzvan Băleanu, dar și datorită numărului foarte mare de participanți și de țări participante. Alături de Răzvan Băleanu, ne putem mândri că la această expoziție participă unele dintre cele mai mari nume din arta fotografică mondială cu lucrări de excepție.
”Organizarea unui Salon International de Artă Fotografică este un vis al meu foarte vechi, cred că de peste 10 ani. Când am inceput să particip cu succes la aceste saloane in intreaga lume, văzând ce frumos este și ce magie se naste intr-un astfel de salon, imediat mi-a venit ideea că trebuie să organizez si eu un aveniment așa de frumos in Romania, și chiar la noi, in Câmpina. Cred ca prin 2005 mi-am pus serios ideea de a incerca realizarea unui astfel de salon si am pornit in cercetarea a ce inseamna efectiv realizarea unui astfel de eveniment. Am constatat ca sunt foarte multe lucruri de facut, de la care nu m-am dat in lături, si am hotărât sa merg mai departe in realizarea lui. Firește, primul pas in realizarea unui astfel de salon este partea financiară, pentru ca un salon international presupune cheltuieli mari, daca vrei sa faci ceva de calitate, desigur. Trebuie mentionat că astfel de saloane au o taxă de participare, dar aceasta acoperă doar 30 % din cheltuielile totale. Astfel, am pornit in a cauta sponsori si finantatori, dar cu mare dezamagire am constatat ca nimeni nu doreste sa finanteze un astfel de eveniment, desi suma de care aveam nevoie nu era foarte mare pentru bugetele lor. Aceasta este motivul pentru care proiectul nu a fost materializat pana in acest an, cand m-am hotarat sa nu mai astept si sa finanțez din bugetul familiei integral evenimentul. Și astfel s-a nascut Salonul International de Arta Fotografica din Câmpina, care doresc sa devina o traditie si sa fie realizat an de an de acum inainte. Sunt mandru ca am reusit sa pozitionez cu succes Campina, un oras totusi mic, pe harta artei fotografice mondiale. Si ma pot lauda ca nu am facut economie si rabat de la calitate in absolut nimic. Premiile salonului sunt deosebite, pentru ele am primit multe felicitari. Medaliile sunt concepute de mine si realizate manual de un artist plastic, iar Mentiunile de Onoare sunt comandate la o fabrica din America unde realizează si Societatea Americană de Fotografie premiile lor. Vă dați seama că au costat destul de mult, dar mi-am dorit ca laureații salonului nostru să fie foarte mandri de premiile lor și să le pună la loc de cinste în panoplia cu alte premii din căminul lor. Alte cheltuieli au fost cu realizarea softului prin care participanții s-au inscris în salon și softului de jurizare integrat. Nu vreau să enumăr toate cheltuielile și munca depusă, dar totul a fost făcut fără niciun compromise, adică la nivelul celor mai mari saloane din lume. Imi este extrem de greu sa nominalizez care ar fi cei mai valorosi participanti, pentru ca am primit extrem de multe fotografii valoroase din intreaga lume. Am primit in total 3161 de lucrări de la 260 de autori din 54 de țări. Au fost acceptate în salon 1087 de lucrari, adica 34% din lucrarile primate, conform regulamentului PSA. Juriul a avut o munca extraordinar de grea, pentru că valoarea tuturor fotografiilor a fost foarte ridicată. Astfel, juriul a fost nevoit sa respinga din salon fotografii foarte bune, concurența fiind extrem de mare. Iar alegerea premiilor a fost cea mai dificila. Câmpina 2016 a oferit 111 premii in total, dar pot afirma cu tărie că multe alte fotografii erau eligibile pentru premii, a fost o concurenta fara egal. Nu pot decat sa fiu extrem de mandru de acest aspect, pentru că, în final, a rezultat o colecție foarte valoroasă, un salon care egalează și depășește poate multe din saloanele similare de elită si cu traditie din lume. Totusi, personal as putea sa fac o nominalizare: artistul fotograf Roger Jourdain din Franta a prezentat o colectie cu adevarat deosebită, drept pentru care a fost recompensat cu premii in toate sectiuniile salonului, fiind autorul cu cele mai multe premii obtinute.
Premiile salonului sunt unele foarte ravnite, pentru ca avem inaltul patronaj al Societatii Americane de Fotografie, al Uniunii Globale a Fotografilor si al Asociatiei Artistilor Fotografi. Aceste asociatii ne-au trimis medaliile si mentiunile lor pentru a fi inmânate celor mai buni autori din salon. Pe langa acestea, oferim medaliile si mentiunile salonului si ale Campina Exhibitions. Jurizarea lucrarilor s-a facut in perioada 12 noiembrie – 20 noiembrie conform regulamentului si aprobarilor PSA, GPU si AAFR. Cei trei jurati internationali domnii: Jakab Tibor, Teodor Radu Pantea si Mircea Anghel au jurizat toate lucrarile din salon, selectand fotografiile acceptate si acordand premiile salonului. Vreau sa le multumesc ca au acceptat propunerea mea de a face parte din juriul salonului, sunt foarte mandru de juriul nostru, pentru că este format din nume foarte mari în arta fotografică mondială, nu doar în Romania. Juriul a fost un punct forte al acestui salon, fiind o confirmare a valorii si o certitudine a unei jurizări fără echivoc. Câmpinenii trebuie sa fie mandri ca in orasul lor se desfasoara, din acest an, un Salon International de Arta Fotografica cu patronaje prestigioase. De aceea, ii invit cu mare drag sa vina la vernisaj miercuri 28 decembrie, la ora 15.00, la Casa de Cultura Geo Bogza, să admire o proiecție a tuturor lucrărilor premiate și o selecție a fotografiilor acceptate în salon. De asemenea, in cadrul vernisajului va fi expusa si o expozitie de fotografie a domnului Teodor Radu Pantea din Oradea, un reputat artist fotograf pe plan mondial, membru al juriului, care va fi prezent la vernisaj. De asemenea, o sa fie prezenti la vernisaj si ceilalti doi membrii ai juriului, domnii Jakab Tibor din Targu Mures si Mircea Anghel din Craiova. Este cu siguranta o premiera pentru orasul nostru, să fie prezente trei nume consacrate in arta fotografică mondială, și le multumesc mult pentru onoarea pe care mi-o fac de a fi prezenți. Totodată, invit campinenii sa acceseze si siteul salonului unde pot viziona toate fotografiile acceptate si premiate, precum si alte informatii despre salon: www.campinaexhibitions.net/ciep.
In 2017, in luna aprilie, tot la Câmpina o sa avem vernisajul celui de-al doilea proiect al meu, si anume Salonul International de Arta Fotografica – ONYX 2017, desfăşurat cu înaltul patronaj al Societatii Americane de Fotografie, Uniunea Globala a Fotografiei şi Image Colleague Society International. Astfel, de anul viitor, o sa organizez două Saloane Internationale de Arta Fotografica in Campina, ceea ce cu siguranta va fi o premiera absolută pentru Romania”, ne-a mai declarat Răzvan Băleanu, câmpineanul care a atins cele mai înalte culmi în arta fotografică și pe care atât de puțin l-am cunoscut până acum.

Un comentariu

  1. Am avut mare placere si deosebita ocazie sa fiu prezent la acest eveniment. Nu am decat cuvinte frumoase despre organizatorul deosebitului Salon International al fotografiei, gazduit de Casa de Cultura Geo Bogza din Campina. Felicitari donului Razvan Baleanu, directorul Salonului, despre care am avut prilejiul sa fac vorbire.

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare