Pătrunşi de ţâfnă şi de un spirit belicos mai mult decât de spiritul Crăciunului, aleşii noştri s-au contrat cu multă “dăruire” la ultima şedinţă din anul 2012, desfăşurată cu câteva zile înaintea Naşterii Mântuitorului, sărbătoare pe care creştinii, de obicei, se arată doritori a o întâmpina cu pace, linişte sufletească şi altruism. De obicei, dar nu şi de astă dată. Creştinii obişnuiţi, dar nu şi consilierii noştri municipali.
Cum obiceiurile mai au şi excepţii, iată că una dintre ele a trebuit să se numească şedinta ordinară din 18 decembrie 2012 a miniparlamentului câmpinean, cea care ar fi trebuit să încheie activitatea legislativului municipal din anul trecut, pe care unii mai obişnuiau să o denumnească (ţineţi-vă bine!), chiar festivă. O şedinţă festivă în care, în cel mai festiv mod, s-au împărţit cu dărnicie în stânga şi-n dreapta (mai mult, într-o anumită stângă şi într-o anumită dreaptă), ologeli colegiale. Doamne, iartă-i, că n-au ştiut ce fac! Poate că judecăm noi prea lejer lucrurile, fiindcă lumea e într-o continuă schimbare, dar parcă prea ne-au obişnuit aleşii noştri ca ultima şedinţă din an a Consiliului Local să se desfăşoare într-o atmosferă mai destinsă, mai senină, cu proiecte trecute mai uşor, multe dintre ele cu unanimitate de voturi, fără dezbateri încinse, totul în aşteptarea pupăturilor şi urărilor din finalul întâlnirii, întărite prin ciocnirile paharelor cu şampanie.
Nu a fost şi cazul şedinţei legislativului municipal din decembrie 2012, în care a domnit o atmosferă de încrâncenare ce a făcut ca adunarea să semene cu cele mai disputate întruniri ale aleşilor locali din timpul anului. Nici frumoasele colinde cântate, la începutul şedinţei, de trei studenţi de la Teologie nu au reuşit să-i “pacifice” pe consilieri. Reamintim cititorilor noştri că miniparlamentul Câmpinei este dominat de alianţa formată din USL şi PP-DD, care numără 12 consilieri, opt fiind de la USL (PSD-5, PNL-3), iar patru, de la “poporenii lui Dan Diaconescu”.
Cum românii ştiu să facă politică doar într-un mod extrem de pătimaş, cu o patimă oarbă, atmosfera de gherilă politică din Consiliul Local s-ar putea spune că are la origini modul autoritar în care primarul Horia Tiseanu a condus legislativul local în mandatul trecut, când dispunea de o majoritate zdrobitoare în acest for, perioadă în care vocile opoziţiei de atunci (PSD şi PNL), nu erau luate în seamă decât pentru păstrarea aparenţelor unor dezbateri democratice. În mandatul precedent, mandatul Tiseanu 2, majoritatea în Consiliul Local era formată din cei 11 consilieri PDL (susţinuţi adesea de cei doi consilieri PIN). Pedeliştii aveau atunci în mâinile lor pâinea şi cuţitul, dar nu au fost deloc dornici să împartă măcar câteva bucăţele din pâinea puterii locale şi consilierilor din partidele din opoziţie, ajunse astăzi la putere.
Până la recentele alegeri locale, pedeliştii făceau legea în legislativul câmpinean şi multe proiecte ale consilierilor PSD şi PNL, aflaţi, la vremea aceea, în opoziţie, nu aveau sorţi de izbândă decât atunci când erau pe placul pedeliştilor conduşi de Horia Tiseanu. Acum cei de la USL, ajunşi în fruntea bucatelor şi a Consiliului Local, simt nevoia să se răzbune şi ei un pic şi să-i marginalizeze pe cei de la PDL în aceeaşi manieră în care au fost şi ei trataţi de pedelişti în mandatul precedent. Consilierii lui Tiseanu îşi strigă nedreptatea, invocând faptul că ei nu au condus atât de autoritar municipalitatea când aveau toată puterea de partea lor. Cei de la USL susţin însă contrariul şi sunt intransigenţi cu multe dintre proiectele iniţiate de primar, pe care le pică fără a clipi.
Aşa s-a întâmplat şi în ultima şedinţă a aleşilor câmpineni din 2012, când mai multe amendamente şi proiecte de hotărâre ale lui Tiseanu au căzut la vot. Astfel, la dezbaterile proiectului privind ultima rectificare a bugetului local pe 2012, propunerea primarului ca Spitalului Municipal Câmpina şi Spitalului de Psihiatrie Voila să le fie alocate 200.000 lei, respectiv 50.000 lei, a fost respinsă, majoritatea consilierilor hotărând ca Spitalul Municipal să primească 150.000 lei, iar Spitalul Voila să nu primească niciun ban, cum s-a cerut printr-un amendament al viceprimarului Ion Dragomir. Argumentele viceprimarului s-au bazat pe faptul că cei 150.000 de lei acordaţi Spitalului Municipal reprezintă un sprijin financiar suficient, iar Spitalul Voila nu are nevoie de niciun ajutor financiar câtă vreme contul acestui spital este plin mereu cu sume importante, rezultat al unui management eficient practicat de directorul acestei unităţi spitaliceşti. Consilierii actualei majorităţi din Consiliul Local sunt hotărâţi (au afirmat-o de multe ori), să chivernisească fiecare bănuţ din vistieria oraşului, orice cheltuială din bugetul local fiind selectată şi analizată pe toate părţile. Primarul a propus, de asemenea, ca firmele câmpinene să beneficieze în acest an de un bonus de 10% (întocmai ca persoanele fizice), dacă persoanele juridice îşi vor plăti, pentru tot anul, impozitele pe clădiri şi maşini până la 31 martie 2013. Nici această propunere nu a trecut, reprezentanţii coaliţiei majoritare fiind de părere că, în prealabil, se cuvine a fi realizat un studiu de oportunitate şi de impact, pentru a se vedea ce urmări ar putea avea măsura asupra veniturilor ce se vor realize la bugetul Câmpinei. Discuţiile s-au aprins încă de la începutul şedintei, când s-a propus discutarea a două rapoarte, unul al Poliţiei Locale, iar celălalt, al Spitalului Municipal. Din start, cel mai ostil acestor rapoarte s-a arătat consilierul liberal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ şi sănătate, care a afirmat că aceste documente nu ar trebui discutate niciodată în plenul Consiliului, deoarece “conducerile celor două instituţii trebuiau să vină şi să ne prezinte în scris situaţiile solicitate la şedinţa de luna trecută, nu acum, când au văzut că nu le mai merg treburile.” Consilierul liberal Daniel Ioniţă, preşedintele Comisiei de administraţie publică, a arătat şi el că rapoartele nu răspund solicitărilor înaintate de Consiliul Local instituţiilor respective, ai căror şefi au fost interpelaţi în urmă cu aproape două luni, solicitări care trebuiau prezentate în scris în şedinţa din luna noiembrie 2012.
Cum obiceiurile mai au şi excepţii, iată că una dintre ele a trebuit să se numească şedinta ordinară din 18 decembrie 2012 a miniparlamentului câmpinean, cea care ar fi trebuit să încheie activitatea legislativului municipal din anul trecut, pe care unii mai obişnuiau să o denumnească (ţineţi-vă bine!), chiar festivă. O şedinţă festivă în care, în cel mai festiv mod, s-au împărţit cu dărnicie în stânga şi-n dreapta (mai mult, într-o anumită stângă şi într-o anumită dreaptă), ologeli colegiale. Doamne, iartă-i, că n-au ştiut ce fac! Poate că judecăm noi prea lejer lucrurile, fiindcă lumea e într-o continuă schimbare, dar parcă prea ne-au obişnuit aleşii noştri ca ultima şedinţă din an a Consiliului Local să se desfăşoare într-o atmosferă mai destinsă, mai senină, cu proiecte trecute mai uşor, multe dintre ele cu unanimitate de voturi, fără dezbateri încinse, totul în aşteptarea pupăturilor şi urărilor din finalul întâlnirii, întărite prin ciocnirile paharelor cu şampanie.
Nu a fost şi cazul şedinţei legislativului municipal din decembrie 2012, în care a domnit o atmosferă de încrâncenare ce a făcut ca adunarea să semene cu cele mai disputate întruniri ale aleşilor locali din timpul anului. Nici frumoasele colinde cântate, la începutul şedinţei, de trei studenţi de la Teologie nu au reuşit să-i “pacifice” pe consilieri. Reamintim cititorilor noştri că miniparlamentul Câmpinei este dominat de alianţa formată din USL şi PP-DD, care numără 12 consilieri, opt fiind de la USL (PSD-5, PNL-3), iar patru, de la “poporenii lui Dan Diaconescu”.
Cum românii ştiu să facă politică doar într-un mod extrem de pătimaş, cu o patimă oarbă, atmosfera de gherilă politică din Consiliul Local s-ar putea spune că are la origini modul autoritar în care primarul Horia Tiseanu a condus legislativul local în mandatul trecut, când dispunea de o majoritate zdrobitoare în acest for, perioadă în care vocile opoziţiei de atunci (PSD şi PNL), nu erau luate în seamă decât pentru păstrarea aparenţelor unor dezbateri democratice. În mandatul precedent, mandatul Tiseanu 2, majoritatea în Consiliul Local era formată din cei 11 consilieri PDL (susţinuţi adesea de cei doi consilieri PIN). Pedeliştii aveau atunci în mâinile lor pâinea şi cuţitul, dar nu au fost deloc dornici să împartă măcar câteva bucăţele din pâinea puterii locale şi consilierilor din partidele din opoziţie, ajunse astăzi la putere.
Până la recentele alegeri locale, pedeliştii făceau legea în legislativul câmpinean şi multe proiecte ale consilierilor PSD şi PNL, aflaţi, la vremea aceea, în opoziţie, nu aveau sorţi de izbândă decât atunci când erau pe placul pedeliştilor conduşi de Horia Tiseanu. Acum cei de la USL, ajunşi în fruntea bucatelor şi a Consiliului Local, simt nevoia să se răzbune şi ei un pic şi să-i marginalizeze pe cei de la PDL în aceeaşi manieră în care au fost şi ei trataţi de pedelişti în mandatul precedent. Consilierii lui Tiseanu îşi strigă nedreptatea, invocând faptul că ei nu au condus atât de autoritar municipalitatea când aveau toată puterea de partea lor. Cei de la USL susţin însă contrariul şi sunt intransigenţi cu multe dintre proiectele iniţiate de primar, pe care le pică fără a clipi.
Aşa s-a întâmplat şi în ultima şedinţă a aleşilor câmpineni din 2012, când mai multe amendamente şi proiecte de hotărâre ale lui Tiseanu au căzut la vot. Astfel, la dezbaterile proiectului privind ultima rectificare a bugetului local pe 2012, propunerea primarului ca Spitalului Municipal Câmpina şi Spitalului de Psihiatrie Voila să le fie alocate 200.000 lei, respectiv 50.000 lei, a fost respinsă, majoritatea consilierilor hotărând ca Spitalul Municipal să primească 150.000 lei, iar Spitalul Voila să nu primească niciun ban, cum s-a cerut printr-un amendament al viceprimarului Ion Dragomir. Argumentele viceprimarului s-au bazat pe faptul că cei 150.000 de lei acordaţi Spitalului Municipal reprezintă un sprijin financiar suficient, iar Spitalul Voila nu are nevoie de niciun ajutor financiar câtă vreme contul acestui spital este plin mereu cu sume importante, rezultat al unui management eficient practicat de directorul acestei unităţi spitaliceşti. Consilierii actualei majorităţi din Consiliul Local sunt hotărâţi (au afirmat-o de multe ori), să chivernisească fiecare bănuţ din vistieria oraşului, orice cheltuială din bugetul local fiind selectată şi analizată pe toate părţile. Primarul a propus, de asemenea, ca firmele câmpinene să beneficieze în acest an de un bonus de 10% (întocmai ca persoanele fizice), dacă persoanele juridice îşi vor plăti, pentru tot anul, impozitele pe clădiri şi maşini până la 31 martie 2013. Nici această propunere nu a trecut, reprezentanţii coaliţiei majoritare fiind de părere că, în prealabil, se cuvine a fi realizat un studiu de oportunitate şi de impact, pentru a se vedea ce urmări ar putea avea măsura asupra veniturilor ce se vor realize la bugetul Câmpinei. Discuţiile s-au aprins încă de la începutul şedintei, când s-a propus discutarea a două rapoarte, unul al Poliţiei Locale, iar celălalt, al Spitalului Municipal. Din start, cel mai ostil acestor rapoarte s-a arătat consilierul liberal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ şi sănătate, care a afirmat că aceste documente nu ar trebui discutate niciodată în plenul Consiliului, deoarece “conducerile celor două instituţii trebuiau să vină şi să ne prezinte în scris situaţiile solicitate la şedinţa de luna trecută, nu acum, când au văzut că nu le mai merg treburile.” Consilierul liberal Daniel Ioniţă, preşedintele Comisiei de administraţie publică, a arătat şi el că rapoartele nu răspund solicitărilor înaintate de Consiliul Local instituţiilor respective, ai căror şefi au fost interpelaţi în urmă cu aproape două luni, solicitări care trebuiau prezentate în scris în şedinţa din luna noiembrie 2012.
Discutarea rapoartelor în finalul şedinţei, la punctul Diverse, a fost respinsă şi de către consilierul social-democrat Gheorghe Tudor, motivaţia principală fiind aceea că rapoartele respective puteau modifica anumite prevederi bugetare. În atmosfera adunării se înstăpânise o tensiune tăcută. Reprezentanţii actualei puteri din legislativul local se arătau intransigenţi în apărarea autorităţii celui mai înalt for deliberativ al municipiului. Revenind cu alte argumente, Florin Frăţilă a declarat următoarele: “Solicit directorilor celor două instituţii să ne prezinte în scris, luna viitoare, toate solicitările noastre. Fac această interpelare acum, în plenul Consiliului, deoarece ni s-a reproşat că nu i-am interpelat în plen, ci numai la nivelul unor comisii de specialitate. Ca să se înţeleagă că nu suntem la circ, ci în Consiliul Local.” Îndârjirea lui Frăţilă şi a altor consilieri din alianţa USL – PP – DD a făcut ca directorilor celor două institutii să nu li se mai dea cuvântul în plenul şedintei, rămânând ca, la şedinţa următoare a consilierilor, din această lună, ei să se prezinte cu rapoarte mai bine făcute şi mai la obiect. Florin Frăţilă a pledat pentru o mai judicioasă cheltuire a banului public, criticând fondurile prea mari alocate de la bugetul local Grupului Tehnic Energetic (în derularea unui proiect cu finanţare guvernamentală), dar mai ales Spitalului Municipal, “unde s-au făcut achiziţii aberante, la preţuri mult mai mari decât cele practicate în mod obişnuit. Noi vom aloca, în continuare, sume importante spitalelor, pentru că nu vrem să sufere actul medical, dar managerii acestor spitale trebuie să ştie că, aşa cum solicită bani publici pentru funcţionarea unităţilor, trebuie să şi dea socoteală pentru felul în care îi cheltuie, pentru cum manageriază spitalele.” Susţinerile lui Frăţilă au fost întărite de consilierul social-democrat Călin Tiu, medic chirurg la Spitalul Municipal, care a evidenţiat faptul că spitalul a achiziţionat, în anumite perioade, cartofi cu de trei ori preţul normal, iar pe stoc sunt exagerat de multe instrumente medicale, cum ar fi canule rectal, care ar asigura necesarul pentru mulţi ani de-acum încolo, achiziţiile respective fiind făcute fără discernământ. Ultimele sale înfrângeri din Consiliul Local i-au lăsat un gust amar edilului-şef. Decepţionat profund, acesta şi-a retras un proiect de la dezbateri, moment în care şi-a exprimat încă o dată nemulţumirea în legătură cu faptul că majoritatea USL – PP-DD îi pică fără niciun motiv proiectele. El a declarat, totodată, că nu crede că, pe viitor, are vreun rost să mai iniţieze proiecte de hotărâre. Intr-o ulterioară conferinţă de presă organizată la sediul PDL Câmpina, Tiseanu s-a plâns jurnaliştilor de faptul că “alianţa majoritară USL – PP – DD din Consiliul Local acţionează într-un mod discreţionar, incalificabil, consilierii actualei puteri blocând fără niciun temei atât proiecte iniţiate de mine, cât şi de ceilalţi consilieri PDL, doar pentru ca primarul oraşului sau PDL Câmpina să nu aibă o imagine bună în ochii alegătorilor locali. Mi-e teamă că, dacă lucrurile vor continua astfel, am putea asista la o adevărată dictatură a alianţei USL – PP-DD în administraţia publică a oraşului.” Reacţia primarului dovedeşte încă o dată că politicienii noştri sunt incapabili să înveţe din greşelile trecutului. A.N.