Colectările la bugetul local au scăzut cu 10%
Criza economică şi financiară fără precedent, sub care scrâşnesc a neputinţă aproape toate statele lumii, nu putea să nu afecteze veniturile şi cifrele de afaceri ale câmpinenilor şi, respectiv, ale agenţilor economici locali. Cu atât mai mult cu cât actualii guvernanţi ai României îşi arată, în continuare, întreaga lor impotenţă politică şi administrativă, nereuşind decât să ne afunde şi mai tare în sărăcie şi disperare. Criza mondială fără precedent nu pare a-l impresiona pe primul demnitar al Câmpinei. Horia Tiseanu rămâne fidel unui riscant, pe vreme de criză, principiu economic (e şi un mare economist domnia-sa), şi anume cel al angajării de credite uriaşe de la bănci pentru susţinerea investiţiilor publice. Chiar şi a investiţiilor care beneficiază de fonduri europene nerambursabile. “Niciun om de afaceri nu şi-a dezvoltat afacerea din bani proprii, ci doar prin credite obţinute de la bănci”, ne învaţă Tiseanu. În acest caz, propunem să se scrie mare pe faţada Casei cu Grifoni: Primăria Câmpina SRL. Primarul ar trebui să ştie (şi sigur ştie) că veniturile pe timp de criză scad. Dovadă sunt colectările din acest an la bugetul local, care au scăzut cu 10% comparativ cu anul trecut. Deşi 30 septembrie a fost ultimul termen de plată al obligaţiilor fiscale, situaţia încasărilor pe 2011 nu este definitivă, căci mai sunt agenţi economici care au plătit sau vor plăti la începutul acestei luni, iar alţii aşteaptă realizarea unor compensări cu Primăria. Totuşi, situaţia poate fi luată în calcul, chiar şi cu o mică marjă de eroare. Concluzia este că gradul general de colectare, la nivelul întregului municipiu şi al tuturor contribuabililor, este de 70%. Defalcând situaţia, agenţii economici şi-au plătit impozitele într-un cuantum reprezentând 75% din necesarul ce trebuia virat la vistieria comunităţii locale.
Pe de altă parte, gradul de colectare a obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice este de doar 65%, localnicii dovedindu-se, în acest an, mai neputincioşi decât altădată, din acest punct de vedere. “Toate persoanele fizice şi juridice care au restanţe mai mari de 200 de lei vor primi somaţii de plată, prin care îi vom înştiinţa că, dacă nu-şi vor achita obligaţiile fiscale, vom trece la executarea lor silită. Dintre firmele restante aş aminti o societate de construcţii care are de plătit suma de 80.000 lei, bani pe care nu i-a virat în ideea că va putea face o compensare cu Primăria. Suma totală colectată este cu circa 10% sub nivelul celei de anul trecut. Faţă de anii trecuţi, o scădere accentuată am înregistrat-o la impozitul pe clădiri”, ne-a declarat Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice din Primăria Câmpina.
Pentru persoanele fizice, valoarea impozitului pe clădiri se calculează în funcţie de suprafaţa imobilului respectiv, pe baza unei valori unitare fixe, aprobată de Consiliul Local. În ceea ce priveşte persoanele juridice, impozitul pe clădiri se calculează la valoarea contabilă a proprietăţii, la care se aplică un procent. Agenţii economici au obligaţia ca, din trei în trei ani, să-şi reevalueze valoarea contabilă a proprietăţilor. Gheorghe Ecaterinescu ne-a asigurat că, deşi nivelul colectărilor este mai redus decât în anul precedent, nu există niciun risc pentru ca veniturile bugetului municipal să nu fie îndestulătoare pentru asigurarea finanţării marilor investiţii publice aflate în curs de derulare, precum şi a celorlalte care se vor realiza în viitor. Şi aceasta deoarece gradul de îndatorare al municipiului (de 15%) este mult sub pragul maxim permis de actuala legislaţie (de 30%). Liniştirea localnicilor pe motiv că municipiul nu este îndatorat decât la jumătate din maximul permis de lege este periculos. Mai ales că ni s-a spus adesea de către guvernanţii de la Bucureşti, ca o motivare a drasticelor reduceri salariale ale bugetarilor, că bugetul unei ţări, al unei comunităţi, seamănă cu bugetul unei familii. Pe timp de criză, nicio familie nu se împrumută decât în situaţii dramatice. Să fi ajuns Câmpina într-o asemenea situaţie, de a trebuit aprobată, recent, de către Consiliul Local, angajarea unui credit bancar de 8.000.000 lei?
Pentru persoanele fizice, valoarea impozitului pe clădiri se calculează în funcţie de suprafaţa imobilului respectiv, pe baza unei valori unitare fixe, aprobată de Consiliul Local. În ceea ce priveşte persoanele juridice, impozitul pe clădiri se calculează la valoarea contabilă a proprietăţii, la care se aplică un procent. Agenţii economici au obligaţia ca, din trei în trei ani, să-şi reevalueze valoarea contabilă a proprietăţilor. Gheorghe Ecaterinescu ne-a asigurat că, deşi nivelul colectărilor este mai redus decât în anul precedent, nu există niciun risc pentru ca veniturile bugetului municipal să nu fie îndestulătoare pentru asigurarea finanţării marilor investiţii publice aflate în curs de derulare, precum şi a celorlalte care se vor realiza în viitor. Şi aceasta deoarece gradul de îndatorare al municipiului (de 15%) este mult sub pragul maxim permis de actuala legislaţie (de 30%). Liniştirea localnicilor pe motiv că municipiul nu este îndatorat decât la jumătate din maximul permis de lege este periculos. Mai ales că ni s-a spus adesea de către guvernanţii de la Bucureşti, ca o motivare a drasticelor reduceri salariale ale bugetarilor, că bugetul unei ţări, al unei comunităţi, seamănă cu bugetul unei familii. Pe timp de criză, nicio familie nu se împrumută decât în situaţii dramatice. Să fi ajuns Câmpina într-o asemenea situaţie, de a trebuit aprobată, recent, de către Consiliul Local, angajarea unui credit bancar de 8.000.000 lei?
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!