Iubitorii de artă plastică sunt invitaţi joi, 22 februarie, ora 17.00, la Expoziţia de grup a artiştilor câmpineni Carmen Bălan, Marian Bălan, Maria Irina Bălan şi Andrei Bălan, care va fi deschisă la Galeria de Artă UAP Ploieşti până la data de 7 martie (zilnic între orele 10.00-17.00, duminică închis).
Carmen Bălan – pictor acuarelist, profesor de arte vizuale. Absolventă a Universităţii de Arte București 1981, clasa lector univ. Emilia Niculescu Petrovici, eleva lui Camil Ressu. Atentă la fluctuaţiile sensibile ale acuarelei pe suport umed pe care le exploatează cu abilitate în nuanţe evanescente şi luminoase; în uleiuri se lasă pradă expresionalismului cromatic, în combinaţii şi contraste de intensitate variabilă, la limita stridenţei, reuşind să le împace uneori în armonii de o rară calitate.
Maria E. Bălan – grafician, ilustrator de carte, absolventă a Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” (2011) şi a Universităţii de Arte București (2014), secţia grafică, clasa prof. univ. Carmen Apetrei. Maria este atrasă de lucrul în xilogravură, linogravură, dar mai ales în peniţă, pană etc. pentru obţinerea unor preţiozităţi minuscule în crearea unor fiinţe hibride, la limita dintre iraţional şi grotesc, ca o ironie erasmică adresată racilelor unei societăţi etern alienate şi alienante.
Irina Maria Petreanu Bălan – sculptor, profesor de arte vizuale, absolventă a Universităţii de Arte București (2012 – licenţa, 2014 – master), clasa prof. univ. dr. Adrian Pârvu, doctorand în sculptură. Irina se remarcă de la început ca o bună portretistă, încercând să rezolve dificultăţile sculpturii în piatră, imortalizând chipuri de femei, de prunci, în volume esenţializate ce transmit şi idei frumoase în simplitatea lor, în perpetuă căutare a esenţelor.
Andrei E. Bălan – sculptor, absolvent al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” (2007) şi a Universităţii de Arte București, clasa prof. univ. dr. Adrian Pârvu şi discipol al sculptorului Vasile Gorduz (2010). Andrei îşi structurează aria preocupărilor artistice pornind de la portretele unor personalităţi ale culturii româneşti: „M. Eminescu ”- marmură, „P. Tuţea” – bronz, „N. Steinhardt” – piatră etc. spre figurativul simbolic transcendent (siluete subţiri şi gracile de „Eremiti”, „Cap de Înger” etc.), torsuri de o simplitate antică, arhaică, până la experimente de sorginte post-modernistă: figuri umane de fier, sudate cu piese industriale, aluzii clare la robotizarea inumană actuală.
„Această expoziţie, se structurează pe cele patru maniere diferite ale artiştilor de a aborda materia în care lucrează. De la efemeritatea acuarelei, la perenitatea uleiului, a pietrei şi lemnului pentru xilogravură, cei patru artişti au în urma lor un travaliu serios de exerciţii pregătitoare lucrului în materialul finit, foarte rar mulţumiţi de ei înşişi, într-o continuă întrecere cu ei şi între ei. Expoziţia caută să convingă publicul cunoscător de artă că lecţia maeştrilor nu poate fi uitată, ci dusă mai departe cu modestie, ataşament şi acumulări îndelungate, după exemplul acestora, cu încredere în valorile artei româneşti în context naţional şi european” – prof. dr. Christian Crăciun.
