Arestul preventiv de la Câmpina – un loc prea mic pentru arestați atât de numeroși

De un deceniu, la Câmpina funcționează arestul preventiv pentru cei cercetați penal cu privare de libertate, de pe întreaga rază a județului Prahova. În această perioadă, mulți politicieni și oameni de afaceri celebri, cercetați în special de DNA Ploiești, dar nu numai, au ajuns în arestul de la Câmpina. Ultimul dintre ei este Sorin Blejnar. Privarea de libertate poate fi de o zi (reținere) sau de 30 de zile (arest preventiv). În urmă cu doi ani, în aprilie 2014, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale (APADOR –CH și RHRN), au vizitat Centrul de reținere și arestare preventivă (CRAP) de la Câmpina, unde au constatat unele nereguli menționate într-un raport întocmit ulterior, la care au primit răspuns din partea IPJ Prahova. Zilele trecute, redacția publicației Oglinda a primit răspuns de la IPJ, în legătură cu măsurile de modernizare a CRAP conform normelor europene în domeniu. 

Redăm mai jos, parţial, raportul APADOR – CH, precum și răspunsul IPJ Prahova.

Aspecte generale

Centrul funcționează la demisolul poliției municipiului Câmpina, fiind singurul de acest fel din județul Prahova (din decembrie 2005). Toți arestații sunt plimbați între Câmpina și Ploiești pentru cercetări, vizite medicale etc. Conform afirmației șefului de arest, cheltuielile pe nouă ani de transport ar fi putut contribui la construirea unui nou centru în Ploiești. De altfel, IPJ Prahova are în proiect construirea unui asemenea centru pe terenul unei foste unități militare. Perioada de şedere în arest este în medie de o lună – o lună și jumătate (maximum legal este de 180 de zile). Cu o capacitate de 34 de locuri, la momentul vizitei erau găzduite 20 de persoane (18 arestați preventiv și doi condamnați definitiv, toți bărbați) în șase camere (cinci dintre ele cu șase paturi și una cu patru paturi) separat pentru fumători și nefumători. Suprafața fiecărei camere este de aproximativ 18-20 m. APADOR-CH semnalează faptul că suprafața per deținut este sub standardul de 4 mp deci camerele ar fi supraglomerate dacă toate paturile sunt ocupate. (Ar reveni cam 3,5 mp per deţinut.) De precizat că, în aresturile poliţiei, norma de cazare este tot cea veche de 6 mc/ deţinut, cu toate că CPT a insistat, în raportul său după vizita din 2010, să se adopte norma de 4 mp.

Efective, spații de deținere, igienă, hrană

Personalul centrului este compus din 28 de agenți (un șef de arest, patru șefi de schimb, trei conducători auto, 20 de agenți de pază).

La depunerea în arest, pentru îndeplinirea procedurii de depunerere, persoanei arestate i se efectuează un examen medical la spitalul din Ploiești. În situația în care persoana este reținută noaptea, aceasta este dusă întâi pentru un consult medical la spitalul civil de urgențe și apoi adusă în arest.

Există o cameră mică, curată, în care funcționează frizeria, dar arestații s-au plâns că nu se pot tunde, cererile în aceste sens fiind respinse, printre altele, pentru că mașina de tuns este stricată. De asemenea, arestații nu au voie să dețină o mașină de tuns în camera. 

În fiecare cameră există un WC turcesc al cărui orificiu este acoperit cu un recipient din plastic umplut cu apă pentru a împiedica mirosul să se răspândească în cameră și pentru a preveni intrarea șobolanilor în camere. Salubrizarea grupurilor sanitare trebuie făcută de urgență.

Paravanul care separă grupul sanitar de restul camerei este o pânză prinsă în cuie de către cei din camere. Nu există mobilier în cameră – rafturi sau dulapuri, lucrurile fiind ținute pe jos în pungi (sub pat).

Arestații își cumpără din bani proprii materiale pentru curățenie și asigură igiena în cameră. Unul dintre arestați afirma că nu a primit hârtie igienică sau săpun de când a fost arestat (36 de zile), ci doar lenjeria de pat pe care nu o folosea din cauza mirosului. Saltelele au un grad de uzură vizibil, sunt subțiri și au căptușeala ruptă. Cele două asociaţii consideră că se impune asigurarea unui cazarmament nou.

Arestații pot face duș de două ori pe săptămână. Sala de dușuri are robinete vechi şi emană un miros neplăcut. Arestații își spală singuri hainele la duș pentru că nu au acces la maşina de spălat a centrului care se foloseşte doar pentru curăţarea lenjeriei de pat. În camere nu există televizoare. De altfel, ar fi imposibil să funcționeze din cauza lipsei prizelor ceea ce face ca arestații să folosească doar aparate pe baterii. În schimb există:

– bec aprins permanent (obișnuința cu lumina produsă de acesta provoacă o senzație de amețeală în contactul cu lumina naturală); APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia că în locuri de deţinere este obligatoriu să se asigure pătrunderea luminii naturale. (…)

– cameră video cu funcționare permanentă în proximitatea becului. Conform declarațiilor angajaților din Centrul de reținere, camerele video sunt utile „pentru protecția arestaților”. Ele au fost montate după ce în 2001 „un arestat a murit în urma agresiunilor unui coleg de cameră”. APADOR-CH şi RHRN consideră prezenţa camerelor video drept o imixtiune inacceptabilă în intimitatea persoanelor private de libertate şi cer eliminarea acestor echipamente;

–  difuzor cu funcționare între orele 6 și 22 (arestații nu pot schimba postul sau nu pot da mai încet volumul, fiind obligați să asculte în acest interval orar un post de radio ales de către angajați). Este necesară montarea în fiecare cameră a unui întrerupător pentru difuzor la care să aibă acces arestaţii.

–   geamuri deschise permanent – nu se ştie dacă și noaptea (sub ușa uneia dintre camere erau puse ziare pentru a împiedica curenții de aer);

–   gratii la geamuri cu ochiuri foarte dese, astfel încât lumina naturală este practic inexistentă, arestul fiind plasat la demisol. (…)

Mâncarea este adusă de la școala de poliție din Câmpina (în ziua vizitei, prânzul încă nu venise la 14.30, oră destul de târzie pentru servirea mesei). Arestații spuneau că mâncarea de la prânz este bună. În bucătărie există trei frigidere și o mașină de spălat, dar arestații nu au acces decât la frigidere.

Corespondență și vizite

Telefonul este separat de biroul supraveghetorului de un paravan de sticlă. Arestaţii au dreptul la 10 minute de convorbiri telefonice pe săptămână. Nu mai există cartele Romtelecom pe piață , prin urmare telefonul este practic imposibil de utilizat ceea ce înseamnă o reducere substanţială a dreptului de a comunica cu exteriorul atâta timp cât arestaţii nu pot achiziţiona în prezent cartele telefonice. Supraveghetorul stă în imediata apropiere (la 1 m) chiar și în timpul discuțiilor dintre arestați și avocați, astfel că nu se respectă dreptul la confidențialitatea convorbirilor, fie cu familia, fie cu avocatul.

Sunt asigurate din oficiu plicuri pentru corespondență pentru cei care nu au posibilități financiare.

Regulamentul intern prevede înregistrarea scrisorilor într-un registru (cu data primirii/trimiterii, destinatar, expeditor). Asociaţiile consideră că dreptul la corespondenţă al arestaţilor este îngrădit, atâta timp cât sunt înregistate scrisorile trimise.

Camera de vizite (de aproximativ 10 mp) este dotată cu două mese și câteva scaune – nu există geam ori altă modalitate de separare, astfel că vizitele se fac cu supraveghetorul alături (30 de minute pe săptămână).

În mod evident, se încalcă principiul confidenţialităţii. APADOR-CH şi RHRN cer CRAP Câmpina să pună la dispoziţia arestaţilor şi vizitatorilor un spaţiu amenajat corespunzător cu precizarea expresă că supravegherea trebuie să fie exclusiv vizuală (supraveghetorii trebuie să stea la o distanţă de la care să vadă dar nu să şi audă ce se discută).

Concluzii:

1. APADOR-CH şi RHRN cer eliminarea aparaturii de supraveghere video din camerele de deținere. Prezența lor înseamnă o încălcare vădită a dreptului la viață privată, drept ce trebuie respectat chiar și în cazul privării de libertate.

2. Asociațiile solicită măsuri concrete pentru asigurarea dreptului la confidențialitatea discuţilor dintre arestaţi şi avocaţi, corespondenței scrise și a apelurilor telefonice.Se impune, de urgenţă, reamenajarea camerei de vizită astfel încît să fie posibilă supravegherea vizuală

3. Schimbarea afișelor cu legislația aflate în interiorul camerelor și modificarea procesului verbal de înștiințare la introducerea în arest. Asigurarea unui timp suficient ca persoanele private de libertate să ia la cunoștință de drepturile lor.

Raspunsul IPJ Prahova 

În răspunsul primit din partea IPJ Prahova de către APADOR – CH și RHRN se subliniază faptul că problemele ridicate de observatorii ong-urilor au fost remediate. Un text foarte asemănător a primit și redacția Oglinda, la solicitarea sa. 

„Concluziile raportului APADOR-CH, întocmit în urma vizitei efectuate în anul 2014, au stabilit necesitatea actualizării mapei documentare destinate consultării cadrului normativ de către persoanele private de libertate şi asigurarea confidenţialităţii convorbirilor telefonice efectuate de către acestea. Astfel, cele două recomandări s-au materializat în actualizarea mapei documentare şi confecţionarea a două cabine telefonice care să întrunească cerinţele de confidenţialitate. (…) Sunt în curs de derulare lucrări de executare a unui perete despărţitor în camera destinată acordării dreptului la vizită (…). Au mai fost realizate activităţi destinate asigurării condiţiilor de detenţie (…) precum: montarea unor grilaje care să permită pătrunderea luminii naturale, montarea de tâmplărie tip termopan cu geam securizat, efectuarea regulată de activităţi de igienizare a camerelor de detenţie (…), eliminarea zidului despărţitor dintre cele două curţi de plimbare în vederea realizării unei curţi mai mari. De asemenea, în acest an au fost demarate procedurile de achiziţionare de obiecte sanitare antivandalism, toalete, televizoare, paturi, saltele, corpuri de iluminat şi grilaje la uşile de acces“.

Legat de problema supraaglomerării, întrebaţi dacă se are în vedere o extindere a Centrului de arest de la Câmpina sau înfiinţarea unuia nou, reprezentaţii IPJ au răspuns: „IJP Prahova a formulat în repetate rânduri propuneri pentru implementarea unor soluţii viabile, în sensul reamenajării fostului centru de reţinere de la sediul Inspectoratului sau chiar construirea unui nou centru. Materializarea acestora depinde de alocarea unui buget de care unitatea noastră nu a dispus până la acest moment“. 

(A.B.)