Știri

Anatomia răbdării

Nevoia de Cuze 

Acum 154 de ani, România a şocat Europa. Forţată de vestici să funcționeze cu două state paralele (Moldova şi Valahia), genialitatea mioritică şi-a arătat inventivitatea: a ales acelaşi domnitor în ambele ţări! Şi s-a înfaptuit ceea ce se visa de peste 250 de ani, de la Mihai Viteazul! Unitatea se face numai în jurul unei persoane.
Domnitorul ales a fost Cuza. Datorită căruia România are şcoli gratuite. Datorită căruia România a avut o armată naţională puternică. Datorită căruia avem universităţi. Datorită căruia ţăranii au pământuri. Datorită căruia s-au secularizat averile mânăstirilor (pământurile lor intrând în patrimoniul statului – prin acest edict România recuperează un sfert din teritoriul naţional!). Datorită căruia se elaborează o constituţie, un cod civil, o lege electorală şi alta rurală, dar şi o reformă fiscală. Datorită căruia se dezvoltă capitalismul, primele fabrici şi prima cale ferată din ţara noastră. Datorită căruia se formează statul naţional unitar român! Datorită căruia românismul nu s-a stins printre austrieci, unguri, otomani sau ruşi.
Şi totuşi? Complotul politic anti-Cuza reuşeşte să-l abdice. Nu le-a plăcut reforma lui. În plină iarnă, în februarie, până şi soldaţii din garda regală au fost forţaţi să stea cu faţa la zid când Cuza a plecat. A murit exilat, fără să i se permită să-şi mai vadă ţara. Cu 4 ani înainte de independenţa ei.
Azi, prea puţini mai amintesc de Cuza, de cel care a schimbat faţa României în numai 7 ani. Şi ca o ironie a sorţii, cinematografia românească nu i-a dedicat niciun film!
România are nevoie de Cuze. De acei Vodă care să mângâie oropsiţii, care să le construiască aşezăminte sociale. De acei domnitori care să ţină cu poporul, care să facă legi drepte, nu după interese personale. De Vodă care sărută obrajii ţăranilor scuipaţi de boieri. Care merge deghizat prin pieţe, prin sate, printre mulţimi, să facă dreptate! E proverbial deja între români că pe vremea lui Cuza nimeni nu mai umbla cu ocaua mică. Dispăruseră hoţii, şmecherii, escrocheriile, iar ţara începea să crească.
Ştiu, azi astfel de Cuze nu vor apărea politic! Nu au cum, nu au de unde, nu au din cine. Dar se pot naşte pe viitor. Unul câte unul… Rugaţi-vă Domnului pentru ei! 

Nicolae GEANTĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare