Știri

Amenajarea Lacului Curiacul – o investiţie urmărită de ghinion

După pasajul suprateran de la DN1 (realizat cu dificultate şi cu schimbarea soluţiei tehnice iniţiale, pentru care municipalitatea mai are încă de primit sume importante de bani de la Ministerul Dezvoltării), precum şi după programul european de reabilitare a canalizărilor pe zeci de străzi câmpinene, care avansează cu greutate, reabilitarea Lacului Curiacul este a treia mare investiţie a municipalităţii urmărită de ghinion. Demarat în primăvara anului 2013, proiectul ecologizării acestui lac (evaluat iniţial printr-un studiu de fezabilitate la un milion de lei), ar fi trebuit materializat într-un an de zile. Dar neşansa a urmărit continuu acest proiect, care cuprinde nu doar ecologizarea propriu-zisă a lacului, ci şi modernizarea din temelii a locului prin realizarea aici a unui parc cu numeroase amenajări: alei pietonale, sistem de iluminat public cu multe corpuri de iluminat amplasate în jurul lacului, podeţe pietonale, o parcare betonată, un grup sanitar, diverse piese de mobilier urban, un loc de joacă pentru copii, o fântână arteziană în mijlocul lacului, un loc special amenajat pentru exerciţii de fitness în aer liber, pontoane pentru pescari. În jurul lacului se va amenaja un trotuar pentru promenadă, despărţit de întinderea de apă printr-un gard de protecţie înalt, cu structură din beton. Venind dinspre Poiana Câmpina, Curiacul este primul din salba celor patru lacuri câmpinene, din care mai fac parte lacurile Bisericii, Vlădoaia şi Peştelui, ultimele două situate în cartierul Turnătorie. Având experienţa amenajării cu succes a Lacului Bisericii (investiţie finalizată fericit acum doi ani), edilii oraşului au crezut că şi reabilitarea Lacului Curiacul se va realiza fără probleme. Însă au trăit neplăcuta experienţă de a vedea lucrările de amenajare întrerupte din diverse cauze care au purtat toate pecetea neşansei. În mai 2014, lucrările au fost sistate după descoperirea, în timpul săpăturilor, a unui proiectil neexplodat din Al Doilea Război Mondial. La vremea aceea, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a cerut autorităţilor locale oprirea temporară a lucrărilor pentru o verificare temeinică a zonei. Ulterior, cei de la ISU Prahova au recomandat conducerii Primăriei să nu reînceapă lucrările decât după ce vor cerceta foarte riguros întreaga zonă cu detectoare de metale, pentru a se preîntâmpina producerea unor evenimente tragice. Pentru că ISU nu dispune de echipamente speciale pentru detectarea obiectelor metalice din pământ, Primăria Câmpina a fost nevoită să apeleze la o firmă de specialitate care, în urma cercetărilor efectuate, a identificat mai multe zone subterane cu obiecte metalice. În baza unui studiu emis de specialiştii firmei angajate, proiectantul lucrării de reabilitare a Lacului Curiacul a refăcut proiectul. Pentru ca riscurile de excavare şi de lovire a unor eventuale proiectile neexplodate să fie eliminate, în zonele cu resturi de metale detectate promenada lacului a fost construită după consolidarea malurilor cu stâlpi din beton introduşi în pământ printr-o metodă specială bazată pe forări prealabile, spre deosebire de stâlpii de beton de pe malul dinspre drum, introduşi în pământ prin batere. 
Mitul destrămat al vagoanelor de pe fundul lacului
Câştigătoarea licitaţiei pentru realizarea investiţiei şi antreprenorul general al lucrării, firma Floricon Salub, a angajat apoi singura companie din ţară care deţine excavatoare amfibii să cureţe cu ajutorul utilajelor sale plutitoare, extrem de performante, fundul lacului, dar şi luciul apei. După curăţarea corespunzătoare a lacului prin această metodă specială (care a distrus legenda potrivit căreia pe fundul lacului ar exista vagoane cu muniţie abandonate de trupele germane în Primul Război Mondial), părea că lucrurile şi lucrările au intrat pe făgaşul lor normal. Însă nu a fost să fie aşa, căci ghinionul a lovit din nou. În timp ce lucrările de amenajare a aleilor şi podeţelor pietonale avansau vizibil, apa din lac devenea din ce în ce mai mizerabilă, cu toate că fusese bine curăţată de utilajele amfibii pomenite ceva mai devreme. 
Nemulţumirile vecinilor
Aflând despre noul ghinion care s-a abătut asupra reabilitării Lacului Curiacul, care a generat o nouă stagnare a lucrărilor, ne-am deplasat, zilele trecute, în zonă pentru a vedea cum stau lucrurile. Nu mică ne-a fost mirarea atunci când am văzut  cât de îmbâcsită era apa, pe luciul ei plutind nu vegetaţie în putrefacţie (situaţie existentă înainte de ecologizarea lacului de către excavatoarele amfibii), ci o pojghiţă ce părea compusă din dejecţii menajere. Am stat de vorbă cu mai mulţi proprietari ai caselor aflate peste drum şi toţi mi-au spus că sunt mulţumiţi de felul cum arată aleile ce formează promenada lacului, de faptul că lucrările au avansat corespunzător, dar sunt foarte îngrijoraţi de mizeriile care s-au adunat la suprafaţa lacului. Unul dintre vecini chiar ne-a sfătuit: “Să nu vă îngrijoreze situaţia actuală a lacului, care sunt sigur că se va remedia. Mai bine vedeţi ce se întâmplă cu Parcul Istrati, situat vizavi de lac, leagănul copilăriei mele, un loc altădată fermecător, care a ajuns să fie defrişat masiv, chiar în timpul zilei, golurile de vegetaţie fiind vizibile din stradă.” Informându-l pe concetăţeanul indignat că parcul cu pricina (despre care am mai scris), este al Ocolului Silvic şi promiţându-i că vom face demersuri jurnalistice în acest sens, am căutat să aflăm punctele de vedere ale factorilor implicaţi în derularea reabilitării Lacului Curiacul, o investiţie a cărei finalizare este aşteptată cu mult interes.
“Floricon Salub şi-a făcut treaba”
De la Florin Constantinescu, managerul companiei Floricon Salub, am aflat următoarele: “Într-adevăr, proiectul reabilitării lacului s-a poticnit de mai multe ori, din cauze ce nu ni se pot imputa nici nouă, dar nici firmei care a lucrat în subantrepriză sau celor de la Primărie, care au supravegheat desfăşurarea lucrărilor. Noi am chemat singura firmă din ţară care deţine excavatoare amfibii, pentru ca aceasta să cureţe lacul cum trebuie, iar ecologizarea apei chiar s-a făcut aşa cum trebuie. Lucrătorii firmei angajate au curăţat bine fundul lacului şi au tocat toată vegetaţia existentă la suprafaţa apei. Am cărat cu camioanele Floricon tone întregi de mâl şi de resturi vegetale scoase la mal. Noi ne-am făcut treaba şi ne-am achitat până acum de toate obligaţiile contractuale. Si eu cred, ca şi dvs, că investiţia este urmărită de ghinion. Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că apa este murdară din cauza unor dejecţii menajere care sunt deversate în lac periodic, în cantităţi mici sau la adăpostul nopţii, astfel încât să fie greu depistabile. Ne-am mai confruntat şi la amenajarea Lacului Bisericii cu cazuri de ţevi provenite din câteva gospodării învecinate, prin care proprietarii acestora deversau cu inconştienţă şi nesimţire dejecţii menajere în lac. Am rezolvat atunci problema rapid prin betonarea acelor ţevi. Este posibil ca acelaşi lucru să se întâmple şi acum, dar într-un mod mai puţin sesizabil, iar scurgerile unor posibile dejecţii menajere să provină de la case situate deasupra Fabricii de Ciorapi. Mă gândesc că acest lucru ar fi posibil şi din cauza faptului că în zonă nu sunt canalizări menajere, plus că sunt destule gospodării care nu au contracte de salubrizare încheiate cu noi.” 
Hidro Prahova ar putea rezolva situaţia
Am încercat să aflăm şi punctul de vedere al municipalităţii locale, dar persoanele îndrituite să ne informeze nu au putut fi contactate, fiind ocupate cu prezentarea documentelor solicitate de către o echipă  de inspectori ai Curţii de Conturi, sosită în controlul periodic al Primăriei Câmpina. Pe surse, am aflat că cei din conducerea executivului local au de gând să trimită o solicitare scrisă către Hidro Prahova, pentru ca operatorul regional de apă să controleze riguros toate gospodăriile învecinate, ca să-i poată depista astfel pe cei care deversează dejecţii menajere în lac. Acestea pot ajunge în apa lacului pe mai multe căi. Ori aruncate de pe culmea versantului, la adăpostul nopţii sau al vegetaţiei bogate, caz în care ele se scurg în lac mai încet, sau mai repede, atunci când plouă. De altfel, pe versantul cel înalt care coboară de la terasamentul căii ferate, se poate observa uneori o apă murdară care curge la vale ca un pârâiaş, ce ar putea aduna dejecţiile aruncate de cei care nu merită să fie numiţi cetăţeni şi să locuiască în cetatea Câmpina. Pe de altă parte, preaplinul Lacului Bisericii alimentează cu apă şi lacul Curiacul. Apa trece printr-o canalizare pluvială în care este posibil să se fi înţepat şi cei care locuiesc pe strada Pictor Nicolae Grigorescu, cu ajutorul unor tuburi prin care se scurg dejecţii menajere. Orice ploaie puternică aduce peturi şi tot felul de mizerii de pe versant, dar treaba asta urâtă s-ar putea rezolva, căci proiectul conţine şi construirea unui zid la poalele versantului, pentru a opri curgerea acestor mizerii în lac. Aşadar, precum se vede situaţia din orice parte ai privi-o, printr-un control riguros şi eficient, SC Hidro Prahova SA este singura care ar putea rezolva problema poluării apei Lacului Curiacul. Un lac curat murdar, cum am putea spune, parafrazându-l cu aproximaţie pe marele Caragiale.  A.N. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare