Dr. Minerva Stanciu a demisionat după ce a fost sancţionată pentru că a stat de vorbă cu presa!În afara numeroaselor probleme obiective cu care se confruntă Spitalul Municipal, conducerea acestei instituţii dovedeşte că ştie să-şi mai facă probleme şi singură. Doar aşa se explică de ce a fost sancţionată dr. Minerva Stanciu după apariţia materialului privind starea jalnică a Cabinetului de Pediatrie, publicat de noi săptămâna trecută. În urma sancţiunii, dr. Minerva Stanciu a ales să demisioneze. „Joi, 31 iulie, la ora 15.00, mi s-a adus la cunoştinţă că luni (?!), 28 iulie, am fost sancţionată de Comitetul Director într-o şedinţă cu uşile închise la care nu am fost invitată nici eu şi nici şefa Secţiei de Pediatrie. Sancţiunea este avertisment scris şi are la bază încălcarea unor articole din contractul colectiv, pe care nimeni nu l-a văzut vreodată, referatul directorului medical Elena Dumitrescu, precum şi raportul comisiei de la Direcţia de Sănătate Publică, în urma vizitei din 25 iulie. DSP ar fi solicitat sancţionarea pentru că nu am solicitat aprobarea conducerii înainte de a mă adresa presei. Nici un alt păcat nu mi-a fost găsit şi nimeni nu a putut afirma că mint”, ne-a declarat Minerva Stanciu. În privinţa demisiei, aceasta se constituie într-un adevărat rechizitoriu. În exclusivitate, vă prezentăm integral demisia dr. Minerva Stanciu şi aşteptăm reacţia autorităţilor. Dacă le pasă… Se pare că, pentru unii, contează mai mult că un medic s-a adresat presei decât problemele reale din spital. Concluziile vă aparţin. (A.N.)
“Subsemnata dr. Minerva Stanciu, medic primar pediatru, vă solicit desfacerea contractului meu de muncă începând cu data de 1 august 2008 – cu perioada de preaviz legală. Solicitarea mea este urmare a sancţiunii care mi-a fost adusă la cunoştinţă în data de 31 iulie 2008, prin care consider că am fost tratată în mod discriminator şi nedrept, pentru a fi acoperite şi trecute sub tăcere încălcări cu mult mai grave ale normelor, regulamentelor şi chiar ale legilor, comise în mod repetat, timp îndelungat şi care sunt bine cunoscute actualului comitet director. Ştiţi foarte bine că: u nimeni nu a fost sancţionat vreodată pentru condiţiile insalubre în care am lucrat peste opt ani în localul din strada Simion Bărnuţiu, nr 12; u nimeni nu a fost sancţionat sau măcar avertizat verbal pentru încălcarea obligaţiilor pe care le are angajatorul, de a ne consulta cu privire la locul de muncă şi modificările aduse acestuia şi de a ne asigura condiţiile şi dotarea obligatorie prevăzută de lege, inclusiv echipament de protecţie complet. (Nu există motive să ni se dea nota internă cu privire la ţinută, ci aveţi obligaţia de a ne asigura echipamentul);u nimeni nu a primit sancţiune pentru faptul că în cabinet nu avem iluminare naturală, posibilităţi de aerisire, sau pentru că tavanul este fals şi alcătuit din cupoane, contrar oricăror norme. Nimeni nu a fost sancţionat pentru realităţile fotografiate de mine şi înaintate presei, respectiv că dotările legale nu au fost prevăzute sau efectuate în timp rezonabil. Nimeni nu a fost sancţionat pentru recepţia frauduloasă a lucrării din cabinetul nostru. Deja au reapărut infiltraţiile inevitabile din plafon pentru care singura soluţie ar fi înlocuirea cupoanelor;unimeni nu a fost sancţionat pentru lipsa medicaţiei de urgenţă – antitermice, dexametazonă, calciu gluconic… – din farmacia spitalului, pentru faptul că ne lipsesc lenjeria (şi cea existentă este deplorabilă şi nu cred că vreun reprezentant al conducerii spitalului s-ar culca în aşa ceva), cazarmamentul, leucoplastul şi alte materiale – inclusiv pentru igienizare – absolut necesare în cursul gărzilor, sau pentru lipsa dotărilor indispensabile unui serviciu de urgenţă în camera de gardă (inexistentă scriptic!!!) a pediatriei în care noi ne complacem să lucram îndeplinind de fapt sarcinile de serviciu ale colegilor din Camera de Primiri Urgenţe. Nu s-a dat nici o sancţiune vreunui reprezentant al administraţiei spitalului care răspunde direct de aceste lucruri; u nimeni nu a primit vreo sancţiune administrativă pentru felul (halul) în care s-a executat lucrarea din Secţia de Pediatrie sau pentru mucegaiul care a înnegrit pereţii secţiei de sugari vreo jumătate de an;u nimeni nu este sancţionat pentru faptul că nu avem apă caldă – inclusiv în camerele de gardă. Apreciez faptul că ceilalţi colegi muncesc liniştiţi în aceste condiţii, dar nu mă pot abţine să nu comentez, dat fiind că eu petrec adesea câte 36 ore în spital – tura de zi, garda urmată de tura de după amiază. Nimeni nu a observat aceste încălcări ale Codului Muncii sau ale contractului colectiv de muncă apărute din lipsa de personal medical; u nimeni nu a fost sancţionat pentru transmiterea eronată la CAS a diagnosticelor şi investigaţiilor înaintate de şefa Secţiei de Pediatrie pentru spitalizările de zi şi nici pentru faptul că nu s-a corectat eroarea la o lună după ce am semnalat-o Comitetului Director;u nimeni nu primeşte sancţiune pentru faptul că analizorul din sânge capilar e defect cam de un an, pentru faptul că nu dispunem de vreo două luni de posibilitatea de a investiga CRP sau pentru faptul că nu putem efectua culturi de produse biologice de vineri până luni. Nu ştiu să se fi căutat vreun vinovat pentru că lipsa de dotare a laboratorului cu materiale, aparate şi… oameni afectează calitatea actului nostru medical;unimeni nu a primit vreo sancţiune pentru faptul – semnalat repetat – că nu se face aproape niciodată curăţenie în turele mele de după amiază, pentru faptul că am găsit fecale şi pipi pe patul de consultaţii sau pentru faptul că am fost încuiată în policlinică în timpul programului de după-amiaza de infirmierele care au părăsit serviciul cu două ore înainte de încheierea programului; unimeni nu a fost sancţionat pentru faptul că, în condiţiile lipsei de personal şi a normărilor deficitare, se acordă de ani întregi concedii fără plată prelungite;unu ştiu să se fi dat sancţiuni angajaţilor cunoscuţi pentru nerespectarea repetată a programului de lucru şi a sarcinilor de serviciu; unici unul dintre subordonaţii direcţi ai d-nei Mica Rotaru nu a fost sancţionat pentru comercializarea de uniforme colorate în spital – fapt care se petrece cu ştirea dumneavoastră de peste un an. Nu am văzut vreo nota internă care să interzică asta sau cunoscuta afacere a fişelor auto, ci doar interdicţia de a fotografia prin spaţii sau a da interviuri.
Ştiţi perfect că lista este mult mai lungă şi aş putea evoca conflicte de interese, trafic de influenţă sau corupţie, dar intenţia de a denigra Spitalul Municipal Câmpina a fost întotdeauna departe de mine, deşi există persoane foarte supărate pe demersurile mele, strâns corelate cu aceste noţiuni. Asistenta Claudia Ciocea – mutată subit la Secţia Poiana, la 24 de ore de la apariţia articolului – este un foarte mic exemplu cunoscător de informaţii în acest sens. Constructorul care a efectuat lucrarea din spaţiul nostru şi al Secţiei de nou-născuţi şi Şcoala AMUS ar putea fi, de asemenea, pomenite în acest context.Dacă aş fi avut de pierdut şi altceva în afara respectului de sine – în caz că mai pune cineva preţ pe asta – m-aş fi adresat presei la adăpostul anonimatului. Mă întreb ce explicaţie ar fi dat domnului primar Horia Tiseanu – „artizanul” procedurilor de achiziţie publică preelectorale – actuala conducere a spitalului, prea ocupată ca să dispună instalarea unei chiuvete, dar foarte grăbită să mă sancţioneze. Faptul că o asistentă medicală demult pensionabilă – Mica Rotaru – a devenit purtătorul de cuvânt pe probleme medicale al spitalului în care lucrează cam o sută de medici, mă face să-mi doresc plecarea cât mai grabnică din această instituţie. Vă mai reţin atenţia doar cu faptul că nu am permis filmarea în cabinet şi nu am acordat interviuri, ci mi-am exercitat dreptul constituţional la libera exprimare a opiniilor şi aş fi făcut-o chiar ştiind că încalc articole dintr-un contract colectiv de muncă, mai ales că acesta nu mi s-a adus vreodată la cunoştinţă. Îmi exprim convingerea sinceră că, dacă mă înşel şi sancţiunea a fost acordată corect, serviciul de pediatrie al spitalului nu are nimic de pierdut prin demisia mea, aşa cum a pierdut odată cu demisia tot din motive de respect de sine a doamnei dr. Mihaela Sumbasacu”.
“Subsemnata dr. Minerva Stanciu, medic primar pediatru, vă solicit desfacerea contractului meu de muncă începând cu data de 1 august 2008 – cu perioada de preaviz legală. Solicitarea mea este urmare a sancţiunii care mi-a fost adusă la cunoştinţă în data de 31 iulie 2008, prin care consider că am fost tratată în mod discriminator şi nedrept, pentru a fi acoperite şi trecute sub tăcere încălcări cu mult mai grave ale normelor, regulamentelor şi chiar ale legilor, comise în mod repetat, timp îndelungat şi care sunt bine cunoscute actualului comitet director. Ştiţi foarte bine că: u nimeni nu a fost sancţionat vreodată pentru condiţiile insalubre în care am lucrat peste opt ani în localul din strada Simion Bărnuţiu, nr 12; u nimeni nu a fost sancţionat sau măcar avertizat verbal pentru încălcarea obligaţiilor pe care le are angajatorul, de a ne consulta cu privire la locul de muncă şi modificările aduse acestuia şi de a ne asigura condiţiile şi dotarea obligatorie prevăzută de lege, inclusiv echipament de protecţie complet. (Nu există motive să ni se dea nota internă cu privire la ţinută, ci aveţi obligaţia de a ne asigura echipamentul);u nimeni nu a primit sancţiune pentru faptul că în cabinet nu avem iluminare naturală, posibilităţi de aerisire, sau pentru că tavanul este fals şi alcătuit din cupoane, contrar oricăror norme. Nimeni nu a fost sancţionat pentru realităţile fotografiate de mine şi înaintate presei, respectiv că dotările legale nu au fost prevăzute sau efectuate în timp rezonabil. Nimeni nu a fost sancţionat pentru recepţia frauduloasă a lucrării din cabinetul nostru. Deja au reapărut infiltraţiile inevitabile din plafon pentru care singura soluţie ar fi înlocuirea cupoanelor;unimeni nu a fost sancţionat pentru lipsa medicaţiei de urgenţă – antitermice, dexametazonă, calciu gluconic… – din farmacia spitalului, pentru faptul că ne lipsesc lenjeria (şi cea existentă este deplorabilă şi nu cred că vreun reprezentant al conducerii spitalului s-ar culca în aşa ceva), cazarmamentul, leucoplastul şi alte materiale – inclusiv pentru igienizare – absolut necesare în cursul gărzilor, sau pentru lipsa dotărilor indispensabile unui serviciu de urgenţă în camera de gardă (inexistentă scriptic!!!) a pediatriei în care noi ne complacem să lucram îndeplinind de fapt sarcinile de serviciu ale colegilor din Camera de Primiri Urgenţe. Nu s-a dat nici o sancţiune vreunui reprezentant al administraţiei spitalului care răspunde direct de aceste lucruri; u nimeni nu a primit vreo sancţiune administrativă pentru felul (halul) în care s-a executat lucrarea din Secţia de Pediatrie sau pentru mucegaiul care a înnegrit pereţii secţiei de sugari vreo jumătate de an;u nimeni nu este sancţionat pentru faptul că nu avem apă caldă – inclusiv în camerele de gardă. Apreciez faptul că ceilalţi colegi muncesc liniştiţi în aceste condiţii, dar nu mă pot abţine să nu comentez, dat fiind că eu petrec adesea câte 36 ore în spital – tura de zi, garda urmată de tura de după amiază. Nimeni nu a observat aceste încălcări ale Codului Muncii sau ale contractului colectiv de muncă apărute din lipsa de personal medical; u nimeni nu a fost sancţionat pentru transmiterea eronată la CAS a diagnosticelor şi investigaţiilor înaintate de şefa Secţiei de Pediatrie pentru spitalizările de zi şi nici pentru faptul că nu s-a corectat eroarea la o lună după ce am semnalat-o Comitetului Director;u nimeni nu primeşte sancţiune pentru faptul că analizorul din sânge capilar e defect cam de un an, pentru faptul că nu dispunem de vreo două luni de posibilitatea de a investiga CRP sau pentru faptul că nu putem efectua culturi de produse biologice de vineri până luni. Nu ştiu să se fi căutat vreun vinovat pentru că lipsa de dotare a laboratorului cu materiale, aparate şi… oameni afectează calitatea actului nostru medical;unimeni nu a primit vreo sancţiune pentru faptul – semnalat repetat – că nu se face aproape niciodată curăţenie în turele mele de după amiază, pentru faptul că am găsit fecale şi pipi pe patul de consultaţii sau pentru faptul că am fost încuiată în policlinică în timpul programului de după-amiaza de infirmierele care au părăsit serviciul cu două ore înainte de încheierea programului; unimeni nu a fost sancţionat pentru faptul că, în condiţiile lipsei de personal şi a normărilor deficitare, se acordă de ani întregi concedii fără plată prelungite;unu ştiu să se fi dat sancţiuni angajaţilor cunoscuţi pentru nerespectarea repetată a programului de lucru şi a sarcinilor de serviciu; unici unul dintre subordonaţii direcţi ai d-nei Mica Rotaru nu a fost sancţionat pentru comercializarea de uniforme colorate în spital – fapt care se petrece cu ştirea dumneavoastră de peste un an. Nu am văzut vreo nota internă care să interzică asta sau cunoscuta afacere a fişelor auto, ci doar interdicţia de a fotografia prin spaţii sau a da interviuri.
Ştiţi perfect că lista este mult mai lungă şi aş putea evoca conflicte de interese, trafic de influenţă sau corupţie, dar intenţia de a denigra Spitalul Municipal Câmpina a fost întotdeauna departe de mine, deşi există persoane foarte supărate pe demersurile mele, strâns corelate cu aceste noţiuni. Asistenta Claudia Ciocea – mutată subit la Secţia Poiana, la 24 de ore de la apariţia articolului – este un foarte mic exemplu cunoscător de informaţii în acest sens. Constructorul care a efectuat lucrarea din spaţiul nostru şi al Secţiei de nou-născuţi şi Şcoala AMUS ar putea fi, de asemenea, pomenite în acest context.Dacă aş fi avut de pierdut şi altceva în afara respectului de sine – în caz că mai pune cineva preţ pe asta – m-aş fi adresat presei la adăpostul anonimatului. Mă întreb ce explicaţie ar fi dat domnului primar Horia Tiseanu – „artizanul” procedurilor de achiziţie publică preelectorale – actuala conducere a spitalului, prea ocupată ca să dispună instalarea unei chiuvete, dar foarte grăbită să mă sancţioneze. Faptul că o asistentă medicală demult pensionabilă – Mica Rotaru – a devenit purtătorul de cuvânt pe probleme medicale al spitalului în care lucrează cam o sută de medici, mă face să-mi doresc plecarea cât mai grabnică din această instituţie. Vă mai reţin atenţia doar cu faptul că nu am permis filmarea în cabinet şi nu am acordat interviuri, ci mi-am exercitat dreptul constituţional la libera exprimare a opiniilor şi aş fi făcut-o chiar ştiind că încalc articole dintr-un contract colectiv de muncă, mai ales că acesta nu mi s-a adus vreodată la cunoştinţă. Îmi exprim convingerea sinceră că, dacă mă înşel şi sancţiunea a fost acordată corect, serviciul de pediatrie al spitalului nu are nimic de pierdut prin demisia mea, aşa cum a pierdut odată cu demisia tot din motive de respect de sine a doamnei dr. Mihaela Sumbasacu”.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!