Aleşii s-au luat iar la ceartă de la împărţirea banului public

Aleşii câmpinenilor s-au luat iar la ceartă de la împărţirea banului public. De data aceasta, sămânţa scandalului (care a rodit rapid încingând atmosfera ultimei şedinţe extraordinare a legislativului municipal), a fost reprezentată de modalitatea de realocare a banilor din creditul bancar investiţional de şase milioane de lei, credit accesat, cu ceva vreme în urmă, de către municipalitate pentru a putea finanţa lucrările de ecologizare a batalului de pe strada Lacul Peştelui, singurul batal cu reziduuri petroliere de pe domeniul public local. Ecologizarea s-a făcut printr-un proiect european, iar banii europeni s-au primit la timp, astfel că plata lucrărilor executate de firma constructoare s-a efectuat chiar de către Ministerul Finanţelor (în urma unor modificări legislative în domeniul fiananţării proiectelor europene). În aceste condiţii, executivul local nu a mai fost nevoit să tragă banii din creditul de şase milioane de lei, amintit ceva mai devreme. Pentru a nu se pierde cele şase milioane de lei, care pot fi folosite exclusiv pentru finanţarea unor investiţii publice, primarul Horia Tiseanu i-a convocat, în termen legal, pe consilierii municipali într-o şedinţă extraodinară. În general, şedinţele extraordinare nu durează mult timp, problema ce urmează a fi tranşată în cadrul acestora fiind, de regulă, cunoscută aleşilor. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi de data aceasta. Liderul majorităţii din miniparlamentul câmpinean, viceprimarul Ion Dragomir, a lipsit de  la această şedinţă, absenţi fiind şi alţi patru consilieri de la PDL, PSD şi PP-DD. Şedinţa a început cu întârziere şi s-a terminat cu întârziere. La începutul adunării, edilul-şef a propus ca cea mai mare parte din cele şase milioane de lei să fie alocată pentru construirea unui bloc de necesitate cu 72 de spaţii locative, în zona blocurilor de la IRA, urmând ca în acest imobil de necesitate să fie găzduiţi locuitorii blocului  A6 de pe strada Schelelor, în timpul lucrărilor de consolidare ce se i se vor adduce. Blocul A6 este inscripţionat cu bulină roşie, fiind de notorietate şubrezenia acestui bloc de locuinţe, cel mai afectat de cutremurele pe care le-a trăit Câmpina. Restul banilor, în viziunea primarului, ar fi trebuit să ia calea modernizării lacului Curiacul, lucrare cuprinsă în obiectivele de investiţii aprobate de Consiliul Local în acest an, pentru care s-a şi desfăşurat licitaţia, care a fost câştigată de firma locală Floricon Salub. Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice a Primăriei, a subliniat şi el că sunt mari şanse pentru aprobarea schimbării destinaţiei banilor de către Guvern, dacă realocarea se va face pentru construirea unui bloc de necesitate, dat fiind faptul că, după recentele cutremure din Galaţi şi Vrancea, nicio comisie de avizare nu va refuza o astfel de investiţie, problema siguranţei cetăţenilor în timpul cutremurelor devenind foarte sensibilă în ultimele săptămâni. Primarul a fost supus apoi unui tir de întrebări din partea consilierului liberal Florin Frăţilă, care a dorit să ştie, printre multe altele, “de unde vom lua banii pentru consolidarea blocului A6”. “Vom solicita fonduri guvernamentale. Nu am cerut până acum, pentru că nu aveam unde muta oamenii. Dacă guvernanţii nu ne vor aloca fonduri, atunci vom avea o mare problemă”, a fost răspunsul primarului Tiseanu. Preşedintele de şedinţă, consilierul Gheorghe Tudor, a declarat că va vota proiectul de hotărâre iniţiat de primar, dar şi-a exprimat nemulţumirea că nu au fost consultaţi cetăţenii din blocul A6. “Eu, cât am fost primar (în mandatul 2000 – 2004; n.red.), am făcut ceva. Am sprijinit construirea unui bloc de necesitate pe strada Erupţiei, dar locatarii din blocul A6 tot nu au vrut să se mute de acolo provizoriu. De aceea sunt nemulţumit, pentru că nu aţi întreprins nicio discuţie cu oamenii din blocul A6. Pe la începutul anilor 2000, noi am avut multe discuţii de lămurire a locuitorilor acestui imobil, pe care tot nu i-am convins să se mute într-un bloc de necesitate, pe toată perioada lucrărilor de consolidare a acestui bloc şubrezit de cutremure. Eu voi vota acest proiect, dar propun să fie retras pentru a-l discuta peste două săptămâni, iar până atunci să se discute cu oamenii din A6”. Pentru că amânarea votării proiectului inţiat de Tiseanu ar fi scăzut şansele aprobării de către Guvern a redistribuirii banilor, discuţiile s-au încins, mai ales după ce Tiseanu i-a avertizat pe cei din coaliţia majoritară: “Am primit semnale, încă de dimineaţă, că nu veţi vota acest proiect. Dacă la un viitor cutremur, blocul A6 se va prăbuşi, atunci să ştiţi că vă asumaţi întreaga răspundere.” Consilierul liberal Dragomir Enache l-a contrazis pe şeful executivului, spunându-i că “noi, consilierii USL, nu suntem împotriva proiectului, nu mai aruncaţi vorbe grele şi neîntemeiate. Noi vrem doar să clarificăm lucrurile şi să ştim pe ce ne bazăm când ne angajăm la o astfel de acţiune, cu ce fonduri se va face blocul A6 şi alte multe aspecte pe care nu le-aţi clarificat”. Pentru că dezbaterile intraseră într-un vizibil impas, iar în atmosfera şedinţei plutea o nelinişte plină de ostilitate, Florin Frăţilă a cerut o pauză de consultări pentru consilierii USL. La revenirea în sală, Frăţilă i-a adus noi critici primarului, reproşându-i că “aţi convocat această şedinţă extraodinară fără a vă consulta cu forţele politice din Consiliul Local. Aşa ceva nu se face. Aşa ceva este inacceptabil. Noi, bunăoară, am fi avut o altă propunere de redistribuire a creditului. Am fi vrut ca banii să meargă la Spitalul Municipal, pentru modernizarea secţiilor care arată jalnic. Ce nevoie stringentă avem de ecologizarea Lacului Curiacul?” “Ecologizarea lacului este o investiţie aprobată deja de Consiliul Local. De ce nu aţi propus, la timpul potrivit, printre investiţii, modernizarea secţiilor SMC”, i-a dat replica Monica Clinciu, consilier PDL. “Am fi putut folosi banii din credit pentru o modernizare viitoare a secţiilor spitalului, în 2004”, nu s-a lăsat Frăţilă mai prejos. Până la urmă, teama unui cutremur devastator a fost mai mare, astfel încât consilierii USL au votat şi ei proiectul de hotărâre al lui Tiseanu, proiect aprobat cu 13 voturi pentru, singura abţinere fiind cea a lui Mihai Tifigiu, absolut de înţeles, având în vedere profesia de medic chirurg la SMC a consilierului PP-DD. A.N.