Aşa cum era de
aşteptat într-un an electoral, 2020 a debutat cu destule frământări pe scena
politică românească, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Noul guvern
liberal, condus de Ludovic Orban, se confruntă deja în aceste zile cu două teme
politice de maxim interes şi anume cu asumarea răspunderii pentru alegerea
primarilor în două tururi de scrutin şi declanşarea de alegeri parlamentare
anticipate în vederea formării unei noi majorităţi de dreapta şi implicit a unei
guvernări care să nu mai depindă de capriciile, jocurile de culise şi trocurile
existente în actuala configuraţie politică din Parlament. Mulţi analişti
politici susţin, legat de aceste două teme, că Guvernul Orban are o misiune
extrem de dificilă şi că sunt posibile surprize, inclusiv căderea cabinetului
actual şi formarea unei noi majorităţi conjuncturale în Parlament, în scopul de
a se forţa numirea altui cabinet de centru-stânga. Dincolo de ceea ce se vede
în spaţiul public, negocierile de culise sunt foarte tensionate şi presărate cu
o sarabandă de mici înţelegeri şi trădări spectaculoase.
aşteptat într-un an electoral, 2020 a debutat cu destule frământări pe scena
politică românească, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Noul guvern
liberal, condus de Ludovic Orban, se confruntă deja în aceste zile cu două teme
politice de maxim interes şi anume cu asumarea răspunderii pentru alegerea
primarilor în două tururi de scrutin şi declanşarea de alegeri parlamentare
anticipate în vederea formării unei noi majorităţi de dreapta şi implicit a unei
guvernări care să nu mai depindă de capriciile, jocurile de culise şi trocurile
existente în actuala configuraţie politică din Parlament. Mulţi analişti
politici susţin, legat de aceste două teme, că Guvernul Orban are o misiune
extrem de dificilă şi că sunt posibile surprize, inclusiv căderea cabinetului
actual şi formarea unei noi majorităţi conjuncturale în Parlament, în scopul de
a se forţa numirea altui cabinet de centru-stânga. Dincolo de ceea ce se vede
în spaţiul public, negocierile de culise sunt foarte tensionate şi presărate cu
o sarabandă de mici înţelegeri şi trădări spectaculoase.
Aşa se face,
de exemplu, că auzim, mai nou, de revenirea senatorului (ales pe listele PSD)
Emanoil Savin în PNL şi de foarte posibila înregimentare a lui Călin Popescu
Tăriceanu (ALDE) în partidul condus de Ludovic Orban. Şi exemplele pot
continua. Toată această stare de fapt induce un mare grad de volatilitate şi pe
scena politică locală, fie că vorbim de situaţia la nivel judeţean sau la nivel
local. Frământările interne din partide au ajuns la cote ridicate pe fondul
instabilităţii de la centru. Se fac calcule, se caută candidaţi, se nasc noi
curente civice, lumea se agită cu gândul la noile oportunităţi oferite de
funcţiile publice, validate prin vot ori prin numiri politice, plătite gras în
actualul sistem public românesc. Problema majoră a tuturor partidelor pare să
fie aceea a întregii societăţi româneşti şi anume lipsa de „personal
calificat”, a unor profiluri noi de politicieni/ candidaţi cu potenţial electoral,
oameni ce le pot readuce românilor pofta de a ieşi vot. Partidelor le este foarte
clar, chiar dacă unele refuză să recunoască (din simple considerente de
conservare a privilegiilor, iar altele deoarece sunt incapabile să se reformeze),
că „figurile şterse” trebuie să facă un pas înapoi, pentru că altfel „noua
generaţie digitală” le va trimite în uitare. Sigur că nu este uşor să aduci
oameni noi în politică, o meserie compromisă total în România ultimilor 30 de
ani, pentru că performerii din societatea civilă se feresc de acest gen de
implicare. Un bun exemplu în acest sens este alianţa politică USR-PLUS, care a
pornit cu gânduri mari în acest sens şi se pare că sfârşeşte prin a revalida,
în bună măsură, foşti activişti trecuţi prin diverse experienţe politice
postdecembriste, inclusiv la nivel local. Nu mai vorbim de partidele
tradiţionale, unde asistăm de mulţi ani la o adevărată dictatură a „figurilor
şterse”. Simplist vorbind, cam aşa stau lucrurile la începutul anului electoral
2020 şi nu ne rămâne decât să urmărim îndeaproape tot traseul acestei caravane
de căruţe pestriţe ce ascunde multe sub coviltirul bunelor intenţii.
de exemplu, că auzim, mai nou, de revenirea senatorului (ales pe listele PSD)
Emanoil Savin în PNL şi de foarte posibila înregimentare a lui Călin Popescu
Tăriceanu (ALDE) în partidul condus de Ludovic Orban. Şi exemplele pot
continua. Toată această stare de fapt induce un mare grad de volatilitate şi pe
scena politică locală, fie că vorbim de situaţia la nivel judeţean sau la nivel
local. Frământările interne din partide au ajuns la cote ridicate pe fondul
instabilităţii de la centru. Se fac calcule, se caută candidaţi, se nasc noi
curente civice, lumea se agită cu gândul la noile oportunităţi oferite de
funcţiile publice, validate prin vot ori prin numiri politice, plătite gras în
actualul sistem public românesc. Problema majoră a tuturor partidelor pare să
fie aceea a întregii societăţi româneşti şi anume lipsa de „personal
calificat”, a unor profiluri noi de politicieni/ candidaţi cu potenţial electoral,
oameni ce le pot readuce românilor pofta de a ieşi vot. Partidelor le este foarte
clar, chiar dacă unele refuză să recunoască (din simple considerente de
conservare a privilegiilor, iar altele deoarece sunt incapabile să se reformeze),
că „figurile şterse” trebuie să facă un pas înapoi, pentru că altfel „noua
generaţie digitală” le va trimite în uitare. Sigur că nu este uşor să aduci
oameni noi în politică, o meserie compromisă total în România ultimilor 30 de
ani, pentru că performerii din societatea civilă se feresc de acest gen de
implicare. Un bun exemplu în acest sens este alianţa politică USR-PLUS, care a
pornit cu gânduri mari în acest sens şi se pare că sfârşeşte prin a revalida,
în bună măsură, foşti activişti trecuţi prin diverse experienţe politice
postdecembriste, inclusiv la nivel local. Nu mai vorbim de partidele
tradiţionale, unde asistăm de mulţi ani la o adevărată dictatură a „figurilor
şterse”. Simplist vorbind, cam aşa stau lucrurile la începutul anului electoral
2020 şi nu ne rămâne decât să urmărim îndeaproape tot traseul acestei caravane
de căruţe pestriţe ce ascunde multe sub coviltirul bunelor intenţii.
 |
| De la stânga la dreapta: Ioan Piţigoi, Daniel Ioniţă, Horia Tiseanu (fotomontaj) |
PNL. Horia
Tiseanu se pregătește pentru un nou mandat
Tiseanu se pregătește pentru un nou mandat
Chiar dacă nu
şi-a reafirmat în mod public dorinţa să candideze pentru un nou mandat,
primarul în exerciţiu Horia Tiseanu se va înscrie, mai mult ca sigur, în
această cursă, fie şi pentru simplul motiv că mai are câţiva ani până la pensie
şi e greu de crezut că îşi mai poate găsi un alt loc de muncă. În plus, a şi
declarat presei, în repetate rânduri, că va candida în continuare din partea
PNL, partidul pe care îl prezidează şi controlează la Câmpina. Surse din
conducerea judeţeană a partidului ne-au confirmat dorinţa de a candida a lui
Tiseanu, dar şi faptul că, înainte de hotărârea finală, PNL va comanda un
sondaj de opinie pentru a măsura intenţia de vot a câmpinenilor în raport cu
propriul candidat, dar şi cu ceilalţi competitori.
şi-a reafirmat în mod public dorinţa să candideze pentru un nou mandat,
primarul în exerciţiu Horia Tiseanu se va înscrie, mai mult ca sigur, în
această cursă, fie şi pentru simplul motiv că mai are câţiva ani până la pensie
şi e greu de crezut că îşi mai poate găsi un alt loc de muncă. În plus, a şi
declarat presei, în repetate rânduri, că va candida în continuare din partea
PNL, partidul pe care îl prezidează şi controlează la Câmpina. Surse din
conducerea judeţeană a partidului ne-au confirmat dorinţa de a candida a lui
Tiseanu, dar şi faptul că, înainte de hotărârea finală, PNL va comanda un
sondaj de opinie pentru a măsura intenţia de vot a câmpinenilor în raport cu
propriul candidat, dar şi cu ceilalţi competitori.
Spre deosebire de altă dată,
campania electorală 2020 nu va fi una simplă pentru edilul ce a reuşit
performanţa să câştige atâtea mandate până în prezent, cel puţin din două
motive şi anume foarte posibila legiferare a alegerii primarilor în două tururi
de scrutin şi inevitabila erodare a imaginii publice, după zeci de ani de
administraţie publică. Nu adăugăm la aceste motive şi pe cel referitor la
dosarele în care este cercetat, luând în calcul, cum este şi firesc, prezumţia
de nevinovăţie. Dincolo de propria-i candidatură, de presiunea alegerilor în
două tururi de scrutin şi de erodarea imaginii, Tiseanu mai are de rezolvat o
problemă spinoasă la partidul pe care îl conduce și anume noua garnitură de
consilieri alături de care se va prezenta în alegeri. O misiune complicată,
având în vedere că activul de partid pe care îl păstoreşte este destul de
îmbătrânit, orgolios, pilos în unele cazuri, greu de înlăturat şi rigid. În
antiteză cu motivele arătate mai sus, Tiseanu este obligat să îşi reformeze din
temelii lista de consilieri dacă vrea să mai conteze în alegeri, astfel încât
electoratul să treacă mai uşor cu vederea punctele lui slabe. Cum va gestiona
el toată această situaţie rămâne de urmărit.
campania electorală 2020 nu va fi una simplă pentru edilul ce a reuşit
performanţa să câştige atâtea mandate până în prezent, cel puţin din două
motive şi anume foarte posibila legiferare a alegerii primarilor în două tururi
de scrutin şi inevitabila erodare a imaginii publice, după zeci de ani de
administraţie publică. Nu adăugăm la aceste motive şi pe cel referitor la
dosarele în care este cercetat, luând în calcul, cum este şi firesc, prezumţia
de nevinovăţie. Dincolo de propria-i candidatură, de presiunea alegerilor în
două tururi de scrutin şi de erodarea imaginii, Tiseanu mai are de rezolvat o
problemă spinoasă la partidul pe care îl conduce și anume noua garnitură de
consilieri alături de care se va prezenta în alegeri. O misiune complicată,
având în vedere că activul de partid pe care îl păstoreşte este destul de
îmbătrânit, orgolios, pilos în unele cazuri, greu de înlăturat şi rigid. În
antiteză cu motivele arătate mai sus, Tiseanu este obligat să îşi reformeze din
temelii lista de consilieri dacă vrea să mai conteze în alegeri, astfel încât
electoratul să treacă mai uşor cu vederea punctele lui slabe. Cum va gestiona
el toată această situaţie rămâne de urmărit.
PMP. Ioan Adrian Piţigoi vrea mai mult
Cunoscut drept
mare admirator al partidelor de nişă, în prezent al PMP, viceprimarul Ioan
Piţigoi pare destul de hotărât ca, după un mandat în siajul primarului Tiseanu,
să atace reduta cea mai înaltă şi să preia frâiele administraţiei locale
câmpinene. Din câte lasă să se înţeleagă în prestaţiile publice, dar şi în
luările de poziţie în Consiliul Local, mandatul de viceprimar pare că i-a adus,
printre altele, un bagaj important de experienţă administrativă, capacităţi
suplimentare de negociere politică şi chiar o serie de accente vizionare în
ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a urbei. Din păcate, în multe momente
importante, pare cu frâna de mână trasă şi mai atent la implicaţii decât la
acţiunea administrativă propriu-zisă. Justificabil, dacă luam în considerare
doar faptul că în alianţa politică PNL-PMP, majoritară în Consiliul Local
Câmpina, deţine un rol secundar cu doar două voturi. Din alt punct de vedere, construcţia PMP la
Câmpina, sub comanda lui Piţigoi, pare bine închegată, dovadă fiind şi
rezultatele destul de bune înregistrate în rundele de alegeri din ultimii ani.
mare admirator al partidelor de nişă, în prezent al PMP, viceprimarul Ioan
Piţigoi pare destul de hotărât ca, după un mandat în siajul primarului Tiseanu,
să atace reduta cea mai înaltă şi să preia frâiele administraţiei locale
câmpinene. Din câte lasă să se înţeleagă în prestaţiile publice, dar şi în
luările de poziţie în Consiliul Local, mandatul de viceprimar pare că i-a adus,
printre altele, un bagaj important de experienţă administrativă, capacităţi
suplimentare de negociere politică şi chiar o serie de accente vizionare în
ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a urbei. Din păcate, în multe momente
importante, pare cu frâna de mână trasă şi mai atent la implicaţii decât la
acţiunea administrativă propriu-zisă. Justificabil, dacă luam în considerare
doar faptul că în alianţa politică PNL-PMP, majoritară în Consiliul Local
Câmpina, deţine un rol secundar cu doar două voturi. Din alt punct de vedere, construcţia PMP la
Câmpina, sub comanda lui Piţigoi, pare bine închegată, dovadă fiind şi
rezultatele destul de bune înregistrate în rundele de alegeri din ultimii ani.
Viceprimarul în exerciţiu a fost îndeajuns de abil, politic vorbind, reuşind să
îşi construiască, pe fondul notorietăţii funcţiei publice şi a curentului
pro-băsist din Câmpina, o grupare de activişti dedicaţi ce îi susţin proiectul
politic.Cu toate astea, Piţigoi n-a reuşit să atragă, cel puţin până în
prezent, nume cu rezonanţă în partid, ceea ce poate însemna că lista de
consilieri a PMP nu va ajuta foarte mult la înregistrarea unui scor bun în
alegerile locale. Nici lui Piţigoi nu-i va fi uşor, în faţa noilor competitori
apăruţi sau care urmează să apară pe scena politică locală, să se desprindă de
factorul numit „erodarea guvernării”, chiar dacă a ştiut să apară mai mult în
proximitatea realizărilor edilitare şi mai puţin în cea a nerealizărilor
administraţiei pe care şi el o conduce. Şi asta pentru că o bună parte a
societaţii actuale, mai ales noua generaţie, are cu totul alte aşteptări de la
guvernanţii comunităţii locale. Oamenii îşi doresc implicare totală, proiecte
care să le facă viaţa mai uşoară şi mai plăcută în oraşul în care trăiesc, bun
gust edilitar, transparenţă în actul decizional administrativ, siguranţă şi
servicii publice aflate cu adevărat în slujba cetăţeanului. Intrigile politice
şi abilităţile care nu pun în centrul atenţiei cetăţeanul nu mai interesează pe nimeni! Cum va reuşi Piţigoi să
gestioneze capitalul de imagine pe care îl are, vârful carierei sale politice
de până acum, rămâne de urmărit în perioada următoare.
îşi construiască, pe fondul notorietăţii funcţiei publice şi a curentului
pro-băsist din Câmpina, o grupare de activişti dedicaţi ce îi susţin proiectul
politic.Cu toate astea, Piţigoi n-a reuşit să atragă, cel puţin până în
prezent, nume cu rezonanţă în partid, ceea ce poate însemna că lista de
consilieri a PMP nu va ajuta foarte mult la înregistrarea unui scor bun în
alegerile locale. Nici lui Piţigoi nu-i va fi uşor, în faţa noilor competitori
apăruţi sau care urmează să apară pe scena politică locală, să se desprindă de
factorul numit „erodarea guvernării”, chiar dacă a ştiut să apară mai mult în
proximitatea realizărilor edilitare şi mai puţin în cea a nerealizărilor
administraţiei pe care şi el o conduce. Şi asta pentru că o bună parte a
societaţii actuale, mai ales noua generaţie, are cu totul alte aşteptări de la
guvernanţii comunităţii locale. Oamenii îşi doresc implicare totală, proiecte
care să le facă viaţa mai uşoară şi mai plăcută în oraşul în care trăiesc, bun
gust edilitar, transparenţă în actul decizional administrativ, siguranţă şi
servicii publice aflate cu adevărat în slujba cetăţeanului. Intrigile politice
şi abilităţile care nu pun în centrul atenţiei cetăţeanul nu mai interesează pe nimeni! Cum va reuşi Piţigoi să
gestioneze capitalul de imagine pe care îl are, vârful carierei sale politice
de până acum, rămâne de urmărit în perioada următoare.
PPA. Daniel
Ioniţă, totul sau nimic în 2020
Ioniţă, totul sau nimic în 2020
Finalul de
mandat 2016-2020 îl găseşte pe Daniel Ioniţă demisionat din Consilul Local
Câmpina și într-o nouă construcţie politică după previzibila despărţire de
ALDE, partid aflat în descompunere ca urmare a îndelungatei alianţe cu PSD.
Divorţul politic și administrativ semnat de Ioniţă, la finalul anului 2019,
pare un gest firesc în contextul în care organizaţia ALDE Prahova, cea mai
importantă filială din ţară a acestui partid, s-a autodizolvat odată cu căderea
Guvernului Dăncilă şi plecarea grupului condus de Graţiela Gavrilescu, fostul
vicepriministru şi ministru al Mediului în Guvernele PSD. La prima vedere, pare
surprinzător faptul că Ioniţă nu s-a alăturat grupului Gavrilescu, preferând o
altă construcţie politică, dar asta este doar o chestiune de nuanţă/ opţiune
personală, prea puţin importantă în economia apropiatelor alegeri locale.
mandat 2016-2020 îl găseşte pe Daniel Ioniţă demisionat din Consilul Local
Câmpina și într-o nouă construcţie politică după previzibila despărţire de
ALDE, partid aflat în descompunere ca urmare a îndelungatei alianţe cu PSD.
Divorţul politic și administrativ semnat de Ioniţă, la finalul anului 2019,
pare un gest firesc în contextul în care organizaţia ALDE Prahova, cea mai
importantă filială din ţară a acestui partid, s-a autodizolvat odată cu căderea
Guvernului Dăncilă şi plecarea grupului condus de Graţiela Gavrilescu, fostul
vicepriministru şi ministru al Mediului în Guvernele PSD. La prima vedere, pare
surprinzător faptul că Ioniţă nu s-a alăturat grupului Gavrilescu, preferând o
altă construcţie politică, dar asta este doar o chestiune de nuanţă/ opţiune
personală, prea puţin importantă în economia apropiatelor alegeri locale.
Mult
mai interesantă este alegerea propriu-zisă a lui Ioniţă de a se înscrie,
alături de majoritatea activului filialei ALDE Câmpina, partid cu reprezentare
naţională, într-un partid cu reprezentare judeţeană – Partidul Prahova în
Acţiune, o construcţie politică destul de riscantă, din multe puncte de vedere,
dar mai ales din perspectiva faptului că, odată validat în alegeri, PPA va
trebui, conform legislaţiei în vigoare, să se extindă obligatoriu şi în alte
judeţe, altfel riscând să se desfiinţeze. Explicaţia universal valabilă a celor
ce se regăsesc în partidele de nişă poate fi aceea că Ioniţă preferă un statut
de vedetă într-un partid mic decât statutul de simplu activist într-un partid
mare. Dincolo de toate aceste elemente „biografice”, trebuie spus că toate
mişcările politice înregistrate în dreptul lui Daniel Ioniţă se pot decripta
doar în sensul pregătirii unei noi candidaturi la Primăria Câmpinei. A doua,
după încercarea nereușită din 2016. Probabil că în noul context se va descurca
destul de greu, pentru că electoratului câmpinean de dreapta i se pregătesc
multe oferte, iar susţinătorii liberal-socialişti, parte din fostul bazin USL,
sunt greu de urnit spre alte proiecte politice. Nucleul dur pe care se bazează
Ioniţă pare oarecum compact, dar insuficient pentru o bătălie de mari
proporţii, aşa cum se prefigurează campania electorală în două tururi de anul
acesta. Anul 2020 pare a fi de totul sau nimic pentru Daniel Ioniţă, omul care,
sătul de aripa PDL a plecat din PNL la ALDE şi sătul de ALDE a ales PPA, un
partid de nivel judeţean. (F.F.)
mai interesantă este alegerea propriu-zisă a lui Ioniţă de a se înscrie,
alături de majoritatea activului filialei ALDE Câmpina, partid cu reprezentare
naţională, într-un partid cu reprezentare judeţeană – Partidul Prahova în
Acţiune, o construcţie politică destul de riscantă, din multe puncte de vedere,
dar mai ales din perspectiva faptului că, odată validat în alegeri, PPA va
trebui, conform legislaţiei în vigoare, să se extindă obligatoriu şi în alte
judeţe, altfel riscând să se desfiinţeze. Explicaţia universal valabilă a celor
ce se regăsesc în partidele de nişă poate fi aceea că Ioniţă preferă un statut
de vedetă într-un partid mic decât statutul de simplu activist într-un partid
mare. Dincolo de toate aceste elemente „biografice”, trebuie spus că toate
mişcările politice înregistrate în dreptul lui Daniel Ioniţă se pot decripta
doar în sensul pregătirii unei noi candidaturi la Primăria Câmpinei. A doua,
după încercarea nereușită din 2016. Probabil că în noul context se va descurca
destul de greu, pentru că electoratului câmpinean de dreapta i se pregătesc
multe oferte, iar susţinătorii liberal-socialişti, parte din fostul bazin USL,
sunt greu de urnit spre alte proiecte politice. Nucleul dur pe care se bazează
Ioniţă pare oarecum compact, dar insuficient pentru o bătălie de mari
proporţii, aşa cum se prefigurează campania electorală în două tururi de anul
acesta. Anul 2020 pare a fi de totul sau nimic pentru Daniel Ioniţă, omul care,
sătul de aripa PDL a plecat din PNL la ALDE şi sătul de ALDE a ales PPA, un
partid de nivel judeţean. (F.F.)
