La ultima conferinţă de presă a Primăriei, primarul Horia Tiseanu ne-a adus aminte de celebrele bancuri cu Radio Erevan, de acum câteva decenii. Unul dintre aceste numeroase bancuri suna cam aşa: Întrebare pentru Radio Erevan: – Este adevărat că cetăţeanului Ivan i s-a dat o maşină? Raspuns: – Da, este adevărat, dar nu este vorba de cetăţeanul Ivan, ci de cetăţeanca Ludmila, nu este maşină, ci este bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a confiscat.
Desigur, dincolo de comicul de limbaj din banc, generat de ambiguizarea unui fapt asumat iniţial ca fiind cert, întors ulterior total pe dos, cazul discutat de Tiseanu în conferinţa de presă nu seamănă deloc cu cel al cetăţeanului Ivan, prin care se ironizau, la vremea aceea, “avantajele” comunismului sovietic. În situaţia dezbătută de primar, chiar dacă nu se făcea referire directă la el, era implicat cetăţeanul Câmpineanu (termen generic pentru orice câmpinean contribuabil).
Concret, Tiseanu a sărit în apărarea proiectului european “Modernizare Calea Dacia”, suspectat de către inspectorii Uniunii Europene şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regionale Sud-Muntenia a fi derulat în urma unei licitaţii care nu miroase a bine.
Să fim limpede înţeleşi: şi noi apreciem această investiţie importantă şi foarte benefică oraşului, dar nu am vrea ca cititorii noştri să nu fie informaţi despre derularea acestui proiect, cu bunele şi relele sale, proiect finanţat parţial şi din banii lor. În toată înverşunarea cu care edilul cel cumsecade a apărat proiectul, am putut observa, uneori, un umor involuntar à la Radio Erevan, prin aceeaşi folosire în cascadă a conjuncţiei adversative “ci”, deşi sensurile propoziţiilor (din titlul articolului), exprimate de edil sunt doar aparent opuse, ele ducând la o singură şi certă realitate: municipalitatea câmpineană este bună de plată un milion de lei. Aceşti bani vor fi plătiţi pentru finalizarea investiţiei de la bugetul Câmpinei. Ei nu vor mai fi primiţi din fondurile europene neramburabile alocate proiectului (aproape 20 de milioane de lei), din motive nelămurite încă de auditorii Ministerului Dezvoltării, dar care pot trimite la una din două variante: nepricepere sau rea-credinţă.
Reamintim cititorilor firul evenimentelor care au dus la acest deznodământ.
Administraţiei Tiseanu i s-a imputat de către autorităţile centrale (nu de către ziarul nostru), că, la licitaţia de atribuire a lucrărilor, din 2009, a solicitat ca ofertanţii să aibă experienţă în execuţia reţelelor de iluminat, iar câştigătorul licitaţiei nu a îndeplinit această cerinţă, lucru considerat o suspiciune de neregulă. În urma controalelor efectuate, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a declarat la Ploieşti că proiectul “Modernizare Calea Dacia” va primi o corecţie financiară de 5%, ceea ce înseamnă că municipalitatea câmpineană nu va mai primi din fondurile europene aproape un milion de lei.
Proiectul a fost urmărit parcă de ghinion de la începuturile sale. Cast SRL (de fapt, o asociere între firma din Băneşti şi o firmă italiană) a câştigat licitaţia cu un preţ de execuţie mai mare decât al altor participanţi, promiţând finalizarea lucrărilor în doar patru luni, un termen aproape imposibil de respectat, dată fiind complexitatea lucrării. Pentru acest termen de execuţie de domeniul SF, ceilalţi participanţi au contestat felul în care a fost câştigată licitaţia, iar Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a dat câştig de cauză reclamanţilor. Primăria a contestat, ulterior, decizia CNSC, a pierdut la prima instanţă (la Tribunalul Prahova), dar a câştigat la Curtea de Apel Ploieşti, ultima instanţă soluţionând definitiv şi irevocabil dosarul.
În urmă cu două săptămâni, primarul Horia Tiseanu declara unui ziar local că a aflat despre corecţia financiară ce urmează a fi aplicată administraţiei câmpinene din presă, că la Câmpina nu s-a făcut nici un control cu privire la modernizarea Căii Dacia şi că Primăria nu a primit niciun document oficial pe care să-l poată contesta. Recent, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local, a fost aprobat un contract de linie de credit de investiţie, angajat cu CEC Bank, cu o maturitate de 10 ani şi o perioadă de graţie şi de valabilitate a tragerii de trei ani. Creditul de opt milioane de lei (dintre care şapte milioane alocate celor de la Cast, până la primirea banilor europeni de la guvern) a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra veniturilor bugetare locale viitoare. Consilierul liberal Dragomir Enache a cerut informaţii despre “amenda de un milion de lei despre care s-a scris în presa de obstrucţie că va trebui plătită de Câmpina în cadrul acestui proiect”, propunând, într-un mod nefericit, garantarea creditului cu sediul Primăriei.
Primarul a insistat pe faptul că “nu este vorba despre nicio amendă, ci despre faptul că este posibil să nu ni se mai deconteze suma de 922.000 lei, ca o corecţie aplicată de Ministerul Dezvoltării. Este o discuţie ceva mai amplă şi destul de tehnică. Noi avem o scrisoare de la ANRMAP, care ne permitea începerea lucrărilor, dar comisia de control a ministerului, care nu a efectuat nici un control la Câmpina, nu a luat în considerare această scrisoare. Acum, va trebui să vedem dacă o să contestăm această decizie a comisiei de control.”
A doua zi, la conferinţa de presă a Primăriei, Tiseanu a revenit asupra problemei, aducând acuze directorului ziarului „Oglinda de azi” pentru că, într-un editorial al său, ar fi scris, pasămite, tendenţios şi calomnios la adresa conducerii Primăriei. “Nu stăm pe o grămadă de euroi, cum se afirmă în acest articol calomnios, şi nu tremură pe noi izmenele de firmă… nu tremură izmenele de… frică, cred că a vrut să spună cel care a scris”, a încercat o analiză pe text edilul cel cumsecade şi priceput în metafore şi alte figuri de stil. Mai mult, în figuri impuse, politicianiste. Tiseanu a ameninţat că-i va da în judecată pe cei care vor mai aduce critici nefondate şi calomnioase acestui proiect european. El a mai subliniat că nu a putut răspunde solicitărilor ziarului „Oglinda de azi”, deoarece a primit un document lămuritor de la ADR Sud Muntenia abia pe 5 octombrie. “Mă voi consulta cu juriştii şi vom hotărî dacă vom contesta în instanţă aplicarea corecţiei de 5%”, a mai spus Tiseanu, deşi ştia şi ştie foarte bine (aşa cum a dat de înţeles şi în plenul legislativului local), că nu va recurge la o acţiune în instanţă, pentru că orice contestaţie aduce după sine sistarea lucrărilor şi întârzierea nepermisă a finalizării investiţiei.
În apărarea demersurilor Primăriei pentru derularea proiectului european, Tiseanu a ţinut să-i dojenească puţin şi pe cei din ministerul de resort, ai cărui inspectori nu au fost de acord cu scrisoarea ANRMAP. Şi, ca să revenim la începutul acestui articol, primarul o ţinea una şi bună, ca gaia-maţul: “Nu este amendă, ci este corecţie. Şi nu vom plăti un milion de lei, ci nu ni se va mai da această sumă.” Când să-l întrebăm dacă va fi tras cineva la răspundere, edilul s-a decis să nu mai vorbească despre acest subiect. Dincolo de discuţiile sterile care s-au purtat asupra termenilor “amendă” (folosit neinspirat de consilierul liberal amintit) şi “suspiciuni de nereguli” (folosit de directorul Liviu Muşat), un lucru este clar: Câmpina va trebui să umple “golul” de un milion de lei cu fonduri echivalente din bugetul local. Tiseanu se face că uită un lucru: cu banii aceştia se puteau asfalta trei-patru străduţe, că tot tot s-a lansat el într-o intensă campanie de asfaltări cu iz electoral. Ori că municipalitatea primeşte 20 de milioane lei din fonduri europene şi trebuie să returneze unul, pedeapsă pentru suspiciuni de nereguli, ori că va primi doar 19 milioane, beneficiul acestor fonduri nerambursabile este practic tot acelaşi şi tot ştirbit. Aşa cum se vede şi din fotografia ataşată acestui articol, asupra investiţiei pasajelor supraterane de la DN1 planează încă destule umbre, pe care Horia Tiseanu, cu toată apologia sa partinică, nu credem că va reuşi să le alunge prea curând.
Concret, Tiseanu a sărit în apărarea proiectului european “Modernizare Calea Dacia”, suspectat de către inspectorii Uniunii Europene şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regionale Sud-Muntenia a fi derulat în urma unei licitaţii care nu miroase a bine.
Să fim limpede înţeleşi: şi noi apreciem această investiţie importantă şi foarte benefică oraşului, dar nu am vrea ca cititorii noştri să nu fie informaţi despre derularea acestui proiect, cu bunele şi relele sale, proiect finanţat parţial şi din banii lor. În toată înverşunarea cu care edilul cel cumsecade a apărat proiectul, am putut observa, uneori, un umor involuntar à la Radio Erevan, prin aceeaşi folosire în cascadă a conjuncţiei adversative “ci”, deşi sensurile propoziţiilor (din titlul articolului), exprimate de edil sunt doar aparent opuse, ele ducând la o singură şi certă realitate: municipalitatea câmpineană este bună de plată un milion de lei. Aceşti bani vor fi plătiţi pentru finalizarea investiţiei de la bugetul Câmpinei. Ei nu vor mai fi primiţi din fondurile europene neramburabile alocate proiectului (aproape 20 de milioane de lei), din motive nelămurite încă de auditorii Ministerului Dezvoltării, dar care pot trimite la una din două variante: nepricepere sau rea-credinţă.
Reamintim cititorilor firul evenimentelor care au dus la acest deznodământ.
Administraţiei Tiseanu i s-a imputat de către autorităţile centrale (nu de către ziarul nostru), că, la licitaţia de atribuire a lucrărilor, din 2009, a solicitat ca ofertanţii să aibă experienţă în execuţia reţelelor de iluminat, iar câştigătorul licitaţiei nu a îndeplinit această cerinţă, lucru considerat o suspiciune de neregulă. În urma controalelor efectuate, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a declarat la Ploieşti că proiectul “Modernizare Calea Dacia” va primi o corecţie financiară de 5%, ceea ce înseamnă că municipalitatea câmpineană nu va mai primi din fondurile europene aproape un milion de lei.
Proiectul a fost urmărit parcă de ghinion de la începuturile sale. Cast SRL (de fapt, o asociere între firma din Băneşti şi o firmă italiană) a câştigat licitaţia cu un preţ de execuţie mai mare decât al altor participanţi, promiţând finalizarea lucrărilor în doar patru luni, un termen aproape imposibil de respectat, dată fiind complexitatea lucrării. Pentru acest termen de execuţie de domeniul SF, ceilalţi participanţi au contestat felul în care a fost câştigată licitaţia, iar Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a dat câştig de cauză reclamanţilor. Primăria a contestat, ulterior, decizia CNSC, a pierdut la prima instanţă (la Tribunalul Prahova), dar a câştigat la Curtea de Apel Ploieşti, ultima instanţă soluţionând definitiv şi irevocabil dosarul.
În urmă cu două săptămâni, primarul Horia Tiseanu declara unui ziar local că a aflat despre corecţia financiară ce urmează a fi aplicată administraţiei câmpinene din presă, că la Câmpina nu s-a făcut nici un control cu privire la modernizarea Căii Dacia şi că Primăria nu a primit niciun document oficial pe care să-l poată contesta. Recent, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local, a fost aprobat un contract de linie de credit de investiţie, angajat cu CEC Bank, cu o maturitate de 10 ani şi o perioadă de graţie şi de valabilitate a tragerii de trei ani. Creditul de opt milioane de lei (dintre care şapte milioane alocate celor de la Cast, până la primirea banilor europeni de la guvern) a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra veniturilor bugetare locale viitoare. Consilierul liberal Dragomir Enache a cerut informaţii despre “amenda de un milion de lei despre care s-a scris în presa de obstrucţie că va trebui plătită de Câmpina în cadrul acestui proiect”, propunând, într-un mod nefericit, garantarea creditului cu sediul Primăriei.
Primarul a insistat pe faptul că “nu este vorba despre nicio amendă, ci despre faptul că este posibil să nu ni se mai deconteze suma de 922.000 lei, ca o corecţie aplicată de Ministerul Dezvoltării. Este o discuţie ceva mai amplă şi destul de tehnică. Noi avem o scrisoare de la ANRMAP, care ne permitea începerea lucrărilor, dar comisia de control a ministerului, care nu a efectuat nici un control la Câmpina, nu a luat în considerare această scrisoare. Acum, va trebui să vedem dacă o să contestăm această decizie a comisiei de control.”
A doua zi, la conferinţa de presă a Primăriei, Tiseanu a revenit asupra problemei, aducând acuze directorului ziarului „Oglinda de azi” pentru că, într-un editorial al său, ar fi scris, pasămite, tendenţios şi calomnios la adresa conducerii Primăriei. “Nu stăm pe o grămadă de euroi, cum se afirmă în acest articol calomnios, şi nu tremură pe noi izmenele de firmă… nu tremură izmenele de… frică, cred că a vrut să spună cel care a scris”, a încercat o analiză pe text edilul cel cumsecade şi priceput în metafore şi alte figuri de stil. Mai mult, în figuri impuse, politicianiste. Tiseanu a ameninţat că-i va da în judecată pe cei care vor mai aduce critici nefondate şi calomnioase acestui proiect european. El a mai subliniat că nu a putut răspunde solicitărilor ziarului „Oglinda de azi”, deoarece a primit un document lămuritor de la ADR Sud Muntenia abia pe 5 octombrie. “Mă voi consulta cu juriştii şi vom hotărî dacă vom contesta în instanţă aplicarea corecţiei de 5%”, a mai spus Tiseanu, deşi ştia şi ştie foarte bine (aşa cum a dat de înţeles şi în plenul legislativului local), că nu va recurge la o acţiune în instanţă, pentru că orice contestaţie aduce după sine sistarea lucrărilor şi întârzierea nepermisă a finalizării investiţiei.
În apărarea demersurilor Primăriei pentru derularea proiectului european, Tiseanu a ţinut să-i dojenească puţin şi pe cei din ministerul de resort, ai cărui inspectori nu au fost de acord cu scrisoarea ANRMAP. Şi, ca să revenim la începutul acestui articol, primarul o ţinea una şi bună, ca gaia-maţul: “Nu este amendă, ci este corecţie. Şi nu vom plăti un milion de lei, ci nu ni se va mai da această sumă.” Când să-l întrebăm dacă va fi tras cineva la răspundere, edilul s-a decis să nu mai vorbească despre acest subiect. Dincolo de discuţiile sterile care s-au purtat asupra termenilor “amendă” (folosit neinspirat de consilierul liberal amintit) şi “suspiciuni de nereguli” (folosit de directorul Liviu Muşat), un lucru este clar: Câmpina va trebui să umple “golul” de un milion de lei cu fonduri echivalente din bugetul local. Tiseanu se face că uită un lucru: cu banii aceştia se puteau asfalta trei-patru străduţe, că tot tot s-a lansat el într-o intensă campanie de asfaltări cu iz electoral. Ori că municipalitatea primeşte 20 de milioane lei din fonduri europene şi trebuie să returneze unul, pedeapsă pentru suspiciuni de nereguli, ori că va primi doar 19 milioane, beneficiul acestor fonduri nerambursabile este practic tot acelaşi şi tot ştirbit. Aşa cum se vede şi din fotografia ataşată acestui articol, asupra investiţiei pasajelor supraterane de la DN1 planează încă destule umbre, pe care Horia Tiseanu, cu toată apologia sa partinică, nu credem că va reuşi să le alunge prea curând.
