8 martie 1999 – 8 martie 2016. 17 ani de presă în slujba cititorilor

Singura publicaţie din Câmpina şi despre Câmpina şi împrejurimi care mai vede azi lumina tiparului este Oglinda. Denumirea completă este “Oglinda de azi”. Deşi, pentru o completare istorică absolută, am putea foarte bine să o numim “Oglinda de azi, dar şi de ieri şi de mâine”.  Fiindcă, de-a lungul istoriei sale, nu se poate spune că săptămânalul nostru a lăsat în urma sa golul uitării. Dovadă stau sufletele pline de emoţie ale cititorilor noştri fideli care ne cumpără de 17 ani, cu precădere, în fiecare zi de marţi. Nu a lăsat Oglinda în trecutul ei adesea urgisit nici urmele păsărilor amuţite în zbor, ci doar urmele slovelor înflăcărate pe hârtie. Iar dacă a reuşit să reziste atâtor greutăţi financiare, viitorul ei se vede până hăt, departe. În 10-15 ani, s-ar părea că ziare centrale tipărite nu vor mai exista. Însă în oraşele mici de provincie, ziarele locale pe suport de hârtie credem că nu vor dispărea aşa uşor, căci comunităţile puţin numeroase sunt mai predispuse informării cu privire la viaţa localităţilor pe care le populează. Orice s-ar spune, cu numere mai reuşite sau mai puţin reuşite, Oglinda a reuşit, în cei 17 ani de existenţă, să fie chiar o oglindă a Câmpinei. Aşa că numele cu care a fost botezată publicaţia se pare că i-a fost predestinat. Săptămânalul şi-a meritat numele, ca şi transformarea acestui nume în renume. Azi am putea să pariem că dacă a rezistat aproape două decenii, Oglinda va avea o viaţă îndelungată în peisajul mass-media din al doilea municipiu al judeţului. 

În vara anului 2004, în Câmpina apăreau şase publicaţii săptămânale, plus un supliment de opt pagini, tot despre Câmpina, editat de o revistă din Ploieşti. Şapte publicaţii periodice despre un orăşel cu 36.000 de locuitori (pe vremea aceea), sufocau literalmente piaţa presei scrise. Multe periodice fuseseră înfiinţate din motive partinice, pentru campania electorală, drept pentru care după alegerile locale din iunie 2004 au dispărut rapid. Oglinda şi-a continuat drumul încercând şi reuşind să-şi păstreze o politică redacţională cât mai puţin partizană şi cât mai independentă de interesele marilor cumpărători de publicitate în paginile revistei. Vă redăm mai jos gândurile unor personalităţi ale municipiului, la a 17-a aniversare a revistei noastre.

Longevitatea unui săptămânal care bucură

Între anii 1995 – 1997 am fost redactor colaborator la “Jurnalul de Prahova” şi “Oglinda Câmpinei”. De-a lungul timpului, “Oglinda” a fost periodicul în care au apărut ştiri, reportaje şi interviuri despre evenimentele organizate la Muzeul Memorial “B. P. Hasdeu”. Mă bucură longevitatea acestui săptămânal, căruia îi doresc să existe mulți ani de aici înainte! Patronului periodicului, Florin Frățilă, şi colectivului redacțional le urez sănătate şi putere de muncă, forță de a face să triumfe binele.

Muzeograf dr. Jenica Tabacu

Ziarul Oglinda, la vârsta maturităţii

De doi ani colaborez săptămânal, prin diverse articole, cu  ziarul Oglinda. Am ajuns să cunosc din interior câtă muncă se cere pentru redactarea fiecărui număr. Directorul Florin Frăţilă se preocupă ca reporterii să adune mereu cele mai proaspete informaţii din viaţa cotidiană a oraşului, pe care le redau în reportaje şi interviuri de mare interes pentru cititori. Editorialistul Christian Crăciun se remarcă prin nişte extraordinare analize ale fenomenului politic din Prahova şi din ţară. Paginile culturale abordează subiecte diverse (note de călătorie, istorie locală, evocări) care au, de asemenea, un  mare impact la public. Am colaborat de-a lungul vremii la toate publicaţiile locale, „Câmpina liberă”, „Orion”, „Zarva”, „Partener”, „Ţinta”, „Valea Prahovei”. Ziarul Oglinda, ajuns acum la vârsta maturităţii, aproape 20 de ani de la apariţia primului număr, a devenit o adevărată instituţie în oraşul nostru, având cititori fideli. Dintre toate publicaţiile cu care am colaborat până acum, ziarul nostru s-a dovedit a fi cel mai longeviv şi cel mai apropiat de interesele câmpinenilor. 

      Profesor Alin Ciupală

La mulţi ani, prieteni!

În toată vânzoleala nebună a ultimelor decenii, cu avântul de neoprit al comunicării în spaţiile virtuale, există un pol de stabilitate, din ce în ce mai îngust: presa tipărită. Oglinda de azi este unul dintre aceşti poli, un jurnal de front, până la urmă, o istorie în secvenţe săptămânale a faptelor, gândurilor, întrebărilor, mentalităţilor unui oraş drag nouă. Am a mulţumi, eu, scriitorul Florin Dochia, pentru angajamentul constant în slujba culturii scrie, a artelor, în general, pentru care editorii au a binemerita de la generaţiile viitoare. Mai mult, textele unor Christian Crăciun sau Florin Severius Frăţilă au ajuns pagini de carte, semn că nu au fost făcute pentru a muri după o primă lectură, ci vor rezista în timp, ca semn al vremilor de azi, pentru un mâine imprevizibil. La mulţi ani, prieteni, şi să rezistaţi încă multe decenii într-un oraş care are nevoie de voi!

Florin Dochia

Preşedintele Societăţii Scriitorilor Prahoveni

Publicaţia “Oglinda” este o performanţă

17 ani! Când au trecut, domnule, aceşti ani!? Să te menţii şi să rezişti 17 ani în presa noastră, când alţii în jur dispar, este o performanţă! Să fii vertical este o performanţă! Sa fii echilibrat şi de bun-simţ este o performanţă! Să mergi pe drumul tău este o performanţă! Şi dacă performezi, înseamnă că eşti de top. Şi fiind de top, înseamnă că eşti BUN. La zi aniversară, urarea strămoşească: La mulţi ani cu sănătate, realizări şi ţineţi-o tot aşa!

Profesor Alexandru Blanck 

O publicaţie în slujba comunităţii

Oglinda împlineşte azi 17 ani, răstimp în care publicaţia a reuşit să fie chiar o oglindă a Câmpinei. Aşadar, respectându-şi menirea, săptămânalul nostru îşi merită, cum s-ar spune, numele. Longevitatea ei se datorează faptului că Oglinda a însemnat o grupare în frunte cu Florin Frăţilă, care a manifestat multă competenţă, un profesionalism care implică şi viziunea sănătoasă a unei publicaţii în slujba comunităţii. Cu o politică editorială fără părtinire, Oglinda a avut mereu o perspectivă durabilă. Au mai existat uneori contraziceri neliniare, dar acestea mai mult au scos periodicul din uniformitate. În perioada celor 17 ani, în peisajul presei locale scrise şi tipărite, în afară de Oglinda, au apărut multe publicaţii. Şi tot atâtea au şi dispărut. Pe la mijlocul anilor 2000, fiinţau în municipiu chiar vreo patru-cinci periodice, care însă nu au mai văzut mult timp după aceea lumina tiparului. Oglinda a rămas să dezbată şi să combată toate problemele comunităţii locale, în stilul ei caracteristic, cu un limbaj jurnalistic echilibrat care a străbătut marea majoritate a articolelor. Şi zic aşa, fiindcă, în opinia mea, din pana unui jurnalist talentat, cu o expresivitate unică a scriiturii, au ieşit şi articole mai dure, exagerat de partizane, cu nişte poziţionări care mie unuia mi s-au părut a tinde uşor către fanatism. Din fericire, aceste parti-pris-uri au fost contrabalansate de vocea directorului publicaţiei, Florin Frăţilă, care a reuşit să echilibreze astfel de situaţii singulare. Atitudinea de echilibru a editorului Oglinzii îşi trage seva din literatură, domeniu căruia directorul publicaţiei i s-a dedicat adesea (el fiind şi autor de poeme). Viaţă lungă Oglinzii şi multe succese realizatorilor ei.

                 Profesor Constantin Trandafir

Oglinda şi-a dovedit valoarea

Cu toate că, în cei 17 ani de activitate, a mai avut luări de poziţii considerate de unii prea dure, săptămânalul Oglinda a fost apreciat de majoritatea câmpinenilor. Dovadă stă faptul că, de-a lungul celor aproape două decenii de existenţă, publicaţia a rezistat neîntrerupt pe piaţa locală. Dacă nu ar fi avut valoare şi aprecieri pozitive din partea multor mii de câmpineni, pur şi simplu Oglinda ar fi dispărut din peisajul presei câmpinene. Rezistând atâţia ani, săptămânalul (care a fost o vreme chiar cotidian), şi-a dovedit cu asupra de măsură valoarea şi priza la consumatorii câmpineni de presă. La mulţi ani, publicaţiei Oglinda! La mulţi ani, redactorilor, tehnoredactorilor şi colaboratorilor săi!

 Jurist Paul Moldoveanu, 

secretarul Primăriei Municipiului Câmpina

Încredere în media locală

La  ceas aniversar, vă felicit pentru  imparţialitatea, profesionalismul, dăruirea şi talentul pe care le-aţi adus în peisajul mass-media din municipiul nostru. Mulţumim realizatorilor revistei, pentru că au fost alături de instituţia noastră, CSS “Constantin Istrati” Câmpina, reuşind cu obiectivitate să facă tot mai cunoscută câmpinenilor activitatea noastră.

Vă dorim mult succes în demersul către o presă independentă şi liberă de orice interes. Urăm întregului colectiv redacţional reuşite, iar cititorilor Ziarului Oglinda, încredere în media locală. La mulţi ani!

Prof. Nicolae Pavel

Coordonator CSS “Constantin Istrati” 

Un câştig important pentru Câmpina

De 17 ani, revista Oglinda îi ţine la curent pe toţi cetăţenii urbei cu tot ce se întâmpla în oraş. Publicaţia a fost oglinda oraşului aproape două decenii, popularizând şi tratând cu simţ de răspundere toate evenimentele notabile. De multe ori a reuşit chiar să stopeze sau să îndrepte unele aspecte negative din activitatea administraţiei publice locale, din activitatea unor lideri politici locali etc. Fără nicio exagerare, şi sunt sigur că nu greşesc, consider că săptămânalul Oglinda, care a fost un timp şi cotidian, reprezintă un câştig important pentru Câmpina. Eforturile financiare pe care le-a făcut directorul Florin Frăţilă pentru a ţine publicaţia în viaţă trebuie salutate cu căldură. Îi doresc Oglinzii viaţă lungă şi să fie la fel de echidistantă ca şi până acum. Iar ca valoare, să se situeze cel puţin la acelaşi nivel, dacă nu cumva chiar mai sus.

     Ing. Romul Remus Micu

primar al Câmpinei în mandatul 1996 – 2000

Nu putem încheia fără să mulţumim cititorilor noştri, care au avut mereu încredere în noi şi fără să dăm cuvântul profesorului Christian Crăciun, senior editor al publicaţiei, dar şi directorului şi fondatorului acesteia, Florin Frăţilă. 

Aruncarea înainte…

Cînd a apărut, Oglinda zonală (a purtat mai multe nume) era o picătură dintr-un val uriaș de publicații locale și naționale care exprimau, prin chiar abundența lor, deopotrivă încrederea publicului în puterea presei și încrederea în viitor. Presa chiar era atunci o putere. Un mic procent (cu o singură cifră) din acele publicații  mai există acum. Cu un cuvînt de care se abuzează azi, Oglinda a fost un proiect viabil. De aceea a rezistat. Proiect înseamnă aruncare în viitor. Oglinda a avut viitor, a creat viitor.  Încrederea publicului de acum aproape două decenii s-a spulberat, azi aproape nu mai există presă viabilă în România. Cauzele sunt multe, nu pot fi amănunțite aici. Și totuși, noi am supraviețuit şi financiar și editorial, adică păstrînd o ștachetă ridicată a calității materialelor. Explicația stă, probabil, în aceeași măsură, în calitatea oamenilor care scriu aici, dar și în calitatea cititorilor. Într-un public tabloidizat sau manipulat de religia faptului divers, noi avem norocul unui public pretențios intelectual și cerînd calitate. Asta ne permite să ne gîndim și la viitor, nu numai la trecut. La o aniversare precedentă, spuneam că redresarea moral-profesională a presei generaliste de la noi (mă refer, evident, numai la presa scrisă) se poate spera numai pornind de jos, de la presa locală. Pînă să revenim la moda marilor cotidiene naționale cu tiraj de minimum 1 milion (o, tempora!) de exemplare, creatoare de opinie și de mentalitate publică, pînă  să devenim o populație independentă de lumina malefic-albastră a micului ecran, cată să trudim în galeriile subterane ale presei locale, unde munca e mai întunecoasă, mai aproape de anonimat și mai frumoasă. Oglinda intră în anul majoratului în, poate, cel mai dificil moment istoric din ultimul deceniu. Examenul nostru de maturitate se apropie: să sperăm că-l vom trece cu luciditate, curaj, echilibru. La mulți ani scriși, Oglinda de Azi!

Prof. dr. Christian Crăciun,

Senior editor al publicaţiei Oglinda de azi

17 ani de muncă făcută cu pasiune

Îmi amintesc cu plăcere ziua de 8 martie 1999, atunci când vedea lumina tiparului prima ediţie a cotidianului Oglinda Câmpinei, o publicaţie în format mic, gândită să apară zilnic, într-un oraş în care nimeni nu mai îndrăznise până atunci să intre într-o astfel de aventură mediatică. Eram un colectiv redacţional restrâns şi colaboram, atât din punct de vedere tehnic, cât şi publicistic, cu Oglinda din Bucureşti, cotidian naţional condus de Dan Diaconescu, fost director la ziarul Jurnalul Naţional, al cărui redactor-şef era pe atunci Marius Tucă. Apăream în momentul acela pe piaţa media cu un nou proiect, după o lungă colaborare cu cei de la Jurnalul, perioadă în care am înfiinţat şi condus săptămânalul judeţean Jurnalul de Prahova şi ulterior staţiile locale de televiziune Antena 1 Ploieşti şi Sinaia. Ne doream să facem presă cu propriile noastre resurse profesionale şi materiale, fără să intuim cât de dificil va fi. Au urmat ani în care am muncit din greu alături de colegii mei, reuşind să rezistăm pe piaţa liberă şi cred că numai pasiunea ne-a ţinut în picioare. Ulterior, copleşiţi de infernalele cerinţe pe care le presupunea apariţia zilnică, am hotărât să ne transformăm în săptămânal, schimbând şi brandul publicaţiei din Oglinda Câmpinei în Oglinda de Azi, aşa cum am rămas până în ziua de azi, după 17 ani grei, dar frumoşi, timp în care am încercat şi cred că am reuşit să ne respectăm meseria şi cititorii. În prezent, suntem singura publicaţie din zona Câmpina care iese pe piaţă în format tipărit şi una dintre puţinele din Prahova. Vom continua să menţinem această tradiţie, atât cât ne vor ţine puterile. Mediul online, preferat tot mai mult de noua generaţie, este un competitor redutabil, ce nu poate fi ignorat. Ştiu că viitorul publicaţiei noastre se va înscrie pe acest nou drum, dar până atunci aş vrea să ne mai bucurăm cu toţii de mirosul cernelurilor şi al hârtiei prospăt ieşită de sub tipar. Am ajuns la a 17-a aniversare şi folosesc această ocazie pentru a le mulţumi tuturor celor care a au trudit de-a lungul timpului la Oglinda şi celor care o fac şi azi, oameni care prin dragostea lor pentru cuvântul scris au făcut posibilă apariţia neîntreruptă a unei publicaţii de provincie. Nu în ultimul rând, le mulţumesc cititorilor, pe care îi simţim zi de zi aproape şi în numele cărora ne facem meseria.

Florin Frăţilă, 

fondatorul şi directorul publicaţiei Oglinda de Azi