La ședința legislativului local din luna octombrie 2017, mai mulți tineri iubitori de animale au venit să înștiințeze consilierii municipali că au strâns 2.500 de semnături de la câmpinenii care sunt de acord cu campania de sterilizare a animalelor comunitare de pe domeniul public, dar și a celor de companie metise (care nu sunt de rasă). Era vorba despre o campanie fără precedent la nivelul orașului nostru, care însă nu i-a impresionat deloc pe consilierii câmpineni, desi această metodă se practică în multe state civilizate din Occident. Tinerii au cerut aleșilor să finanțeze sterilizarea în masă, pentru ca imaginea Câmpinei să devină cea a unui oraș civilizat. Unii consilieri au întrebat-o ironic pe Iulia Burloiu, inițiatoarea acestei campanii, din ce ong face parte. Alții au opinat că în Occident s-a trecut la sterilizarea în masă numai după ce s-a atins un număr minim, critic, de animale fără stăpân, număr obținut în urma unor masive eutanasieri ce au precedat sterilizarea.
Conform susținerilor Iuliei Burloiu, Câmpina nu ar fi primul oraș din țară unde s-ar face o astfel de campanie de sterilizare, deoarece aceeași metodă a fost aplicată cu succes în Brașov, Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara. Degeaba le-a vorbit Iulia Burloiu aleșilor despre animalele moarte abandonate pe domeniul public, despre puii de câini și de pisici aruncați la ghenele de gunoi ale blocurilor, prin parcuri ori prin curțile oamenilor, noaptea, dar și ziua. Tânăra a vorbit și despre adăpostul chinologic de la Zorile, în care patrupedele canine trăiesc în condiții precare înainte de a fi eutanasiate. Sterilizarea ca singura soluție de rezolvare civilizată a problemei a fost susținută și de Doina Roșculeț, tot din grupul acelor militante pentru drepturile animalelor, care a completat-o pe Iulia Burloiu, spunându-le consilierilor că fonduri există și că această metodă este agreată și de persoane care nu iubesc animalele, dar care au acceptat să semneze. Consilierii s-au prefăcut că înțeleg problema, iar primarul le-a îndemnat pe activiste să înregistreze cererea lor la Primărie, fiindcă vor primi răspuns. Tinerele activiste pentru protecția animalelor nu s-au descurajat și au continuat să strângă semnături, iar la ședința ordinară de săptămâna trecută a Consiliului Local au apărut din nou pentru a-și susține proiectul, spre mirarea consilierilor municipali. Aceasta este diferența dintre noua generație și vechile generații care au trăit în comunism, atinse puternic de mentalitățile acelei perioade. Tinerii frumoși din zilele noastre știu să lupte pentru o idee, dar persoanele de vârsta a doua (cel puțin), în marea lor majoritate, nu au acest exercițiu, întrucât în comunism nu aveai voie să ai idei, să gândești liber, fiindcă statul totalitar gândea mereu pentru tine, în locul tău, cum îi era lui mai bine, fără îndoială.
„N-ați vrut cu 2500, poate vreți cu 4500”
„N-ați vrut să ne ascultați atunci când am avut liste cu 2500 de semnături, poate vreți acum, când v-am adus 4500 de semnături”, păreau să spună tinerii promotori ai campaniei de sterilizare, care s-au înfățișat din nou în fața plenului miniparlamentului câmpinean, la ultima sa ședință. Tinerii au fost mai numeroși, de această dată. Iulia Burloiu a atras atenția consilierilor că nu a primit răspuns la petiția din octombrie, dar ulterior primarul Horia Tiseanu a citit acest răspuns, care nu a mai ajuns la petiționari, întrucât a fost înregistrat pe 24 noiembrie, dar a plecat din Primărie pe 28 noiembrie, adică în ziua ședinței consilierilor municipali. Aceștia nu au uitat că în trecut metoda nu a dat rezultate la Câmpina.
Într-adevăr, municipalitatea a avut de purtat un lung și greu război juridic cu un ong condus de un englez căruia i s-a încredințat, pe la începutul anilor 2000, gestionarea problemei câinilor fără stăpân din municipiu, și care aplica metoda „sterilizează și eliberează”, dar fără rezultate pozitive. Poate pentru că nici nu erau sterilizați corespunzător câinii comunitari capturați, poate și din alte motive, mai dosnice și degrabă născătoare de foșnet de bancnote. Administrația publică locală s-a fript o dată cu sterilizarea patrupedelor și suflă acum în orice iaurt cu o astfel de sterilizare ca ingredient. Politician versat, edilul orașului nu a vrut să-i supere pe cei 4500 de câmpineni care au semnat pentru sterilizare și a pasat problema consilierilor municipali, lăsînd Consiliul Local să decidă asupra oportunității acestei campanii de sterilizare, respectiv să hotărască includerea proiectului în bugetul pe 2018.
Un lucru este cert: abandonarea puilor de animale, morți sau vii, pe domeniul public sau aruncarea lor în curțile oamenilor a devenit un fenomen la Câmpina. Situația nu mai poate fi tolerată, iar municipalitatea ar trebui să facă ceva în sensul rezolvării problemei. Ceva serios și cu efecte pozitive pe termen scurt, tocmai pentru a se stopa înmulțirea necontrolată a câinilor și pisicilor. Oricum, majorarea de la 9.000 lei la 14.000 lei a sumei alocate lunar adăpostului de câini administrat de firma Alextib SRL, condusă de Alexandru Chirobocea, nu este o soluție viabilă și durabilă. Mai ales după numeroasele nereguli descoperite recent de Curtea de Conturi în derularea contractului dintre Primăria Câmpina și administratorul azilului chinologic de la Zorile.
Beneficiile unui animal de companie
Potrivit site-ului toateanimalele.ro, creșterea unui animal de companie aduce multe beneficii. Avantajele de a avea un câine pe lângă casa omului nu sunt deloc de neglijat: crește rezistența la alergii; crește interacţiunea cu oamenii – câinele trebuie scos afară de două ori pe zi, plimbat, jucat, mângâiat; creșterea unui câine te face mai fericit, omoară plictiseala, te protejează; câinele este considerat „medicamentul cu blană”, căci reduce depresia și bolile cardiace prin scăderea nivelului colesterolului și îți dă o sănătate de fier; te motivează să fii mai responsabil, ceea ce poate crește spiritul civic. Creșterea unei pisici aduce și ea nemăsurabile avantaje: pisicile sunt mai ecologice, deoarece consumă mai puţine resurse; pisica este un terapeut foarte bun, dacă ai o pisică, trăiești mai mult și ești mai puțin stresat; torsul produce serotonina, hormonul fericirii, implicat în calitatea somnului; în 1982, Aaron Katcher, un psihiatru american, a demonstrat în fața camerelor de luat vederi că mângâierea pisicii poate diminua stresul și anxietatea, deci și riscul de infarct.
Când se face sterilizarea câinelui
Cei mai mulți veterinari recomandă sterilizarea înainte de a intra câinele în călduri, după ce animalul s-a dezvoltat complet. Motivul pentru care patrupedul ar trebui sterilizat când atinge maturitatea este că hormonii au un rol important în dezoltare. Dacă sterilizarea este făcută mai devreme, animalul riscă să nu atingă potențialul maxim. Vârsta ideală pentru sterilizarea câinilor mici este de 6 – 7 luni. Vârsta ideală pentru câinii mari este de 10 – 12 luni. Sterilizarea costă între 50 şi 500 de lei. La câinii mici sterilizarea este mai ieftină, pentru că incizia este mai mică, necesită anestezie mai puțină, fire (resorbabile sau neresorbabile), tratament postoperatoriu etc. Sterilizarea câinelui se face pentru că, în lipsa actului sexual, secreția prelungită a hormonilor duce la infecții și maladii severe pentru animal. La femelele nesterilizate tumorile apar la nivelul mamelelor (sfârcurilor). Sterilizarea femelei reduce riscul apariției tumorilor la nivelul mamelelor cu peste 95%, dacă este sterilizată înainte de primele călduri. La masculi tumorile apar la nivelul testicolelor. Legea spune că este obligatorie sterilizarea câinilor cu sau fără stăpân aparţinând rasei comune, metisii acestora, excepţie făcând exemplarele cu regim special prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. De asemenea, că persoanele fizice, juridice, asociaţiile și fundaţiile pentru protecţia animalelor care deţin câini de rasă comună sau metiși pe teritoriul țării au obligatia să le sterilizeze. Rasă comună înseamnă câine maidanez sau comunitar.
O ipoteză de lucru credibilă
Avem două ipoteze de calcul. Una mai ieftină, cealaltă de două ori mai scumpă, dar și mult mai puțin credibilă. În prima variantă, ne putem gândi că în Câmpina sunt aproximativ 14.000 de locuințe (la curte – deci case, sau la bloc – prin urmare, apartamente sau garsoniere). Nu toți câmpinenii sunt iubitori de animale, așa cum nu toți iubitorii de animale din Câmpina își permit sau au posibilitatea creșterii în condiții decente a unui animal de companie (câine sau pisică). În plus, vorbim numai despre metiși, adică despre câini și pisici care nu sunt de rasă, deoarece animalele de companie cu pedigree au o legislație aparte, creșterea lor intrând sub incidența unei legi speciale. Continuând raționamentul, dacă în circa o treime din aceste locuințe ar exista un câine sau o pisică de casă, estimare generoasă, fiindcă nu ia în calcul animalele de rasă (la bloc nu crește mai nimeni metiși, ci numai animale de rasă), înseamnă că municipalitatea va avea de finanțat sterilizarea a circa 4500 de câini și pisici din casele oamenilor. La acest număr se pot aduna cele câteva sute de câini și pisici ai nimănui (500 să zicem, cu foarte mare larghețe, dintre care câini comunitari doar 100) care își duc traiul pe domeniul public câmpinean. Ceea ce înseamnă că și aceste animale locuiesc în Câmpina, așa că pot fi numite și ele locuitoare ale municipiului nostru, doar că nu au carte de identitate și buletin de vot, dar în schimb au două picioare în plus. Lăsând gluma (constructivă) la o parte (problema este serioasă, noi nu vrem să o ducem în derizoriu, ci doar să mai descrețim puțin frunțile aleșilor noștri care sunt convinși că treaba nu se poate rezolva din lipsă de bani), putem trece la a doua ipoteză de lucru, care nouă nu ni se pare deloc credibilă. În această ipoteză, trebuie să ținem cont de faptul că, potrivit unor recensăminte realizate la nivel naţional de către asociațiile de protecție a animalelor, unul din doi români de la oraș are un animal de companie. Este vorba, desigur, despre populația adultă. Cei mai mulți români au câini (65%), dar nici cei cu pisici (55%) nu sunt departe. Aceasta variantă este, subliniem, puțin credibilă, întrucât, dacă acceptăm recensământul amintit mai devreme, ar însemna să considerăm că aproape în toate locuințele din România există câte un animal de companie. În continuarea raționamentului, putem spune că administrația publică locală ar avea de finanțat, în acest caz, sterilizarea a circa 14.000 de animale de companie metise cu stăpân, plus cele 500 fără stăpân, deoarece în fiecare locuință a orașului ar trăi astfel de animale. De aceea, considerăm că această variantă nu poate fi luată în calcul.
Finanțarea municipalității ar fi suportabilă
În fine și în final, ținând cont că o sterilizare poate costa între 50 și 400 de lei (potrivit unor site-uri din domeniul protecției animalelor), luăm o valoare medie de calcul de 200 de lei. În urma unei licitații publice, experiența anilor trecuți ne spune că această valoare ar putea scădea cu 30-40%, deci se poate ajunge pe la 120-140 de lei costul unei sterilizări. Acum, dacă îmi aduc aminte, căci la școală nu am băut toată cerneala din călimară (eu, unul, am avut noroc că se suna de recreație, că altfel o beam pe toată), fac o înmulțire și trag linia, deopotrivă cu concluzia: domn’ primar, nu mi-a dat cu virgulă, să știți, și… mai mult de-atât, nu mi-a dat nici prea mult, adică nu o sumă care să greveze dezvoltarea armonioasă și neîmpiedicată a orășelului nostru scump, pentru care noi ne dăm viața sau măcar averile și câștigurile la fiscalizat, dar și animalele de companie la sterilizat. Mi-a dat, vorba ‘ceea, cu câteva zerouri, dar nu multe, mi-a dat (aaah, să nu mă bateți)… numai 600.000 de lei costurile totale ale finanțării de către Primărie a campaniei de sterilizare propusă de tinerii aceia care au venit în Consiliul Local să le tulbure liniștea consilierilor municipali. Nemaivorbind de faptul că această campanie de sterilizare se poate întinde pe trei ani, ceea ce înseamnă cam 90 de străzi pe an (Câmpina are aproximativ 270 de străzi), deci cu cheltuieli publice anuale de 200.000 de lei, sumă și mai ușor de suportat. Foarte important, prelungirea campaniei nu va duce la modificarea cheltuielilor, datorită largheței cu care am făcut calculele, rotunjite mult înspre valori superioare. Să fim cinstiți, ce înseamnă 600.000 de lei pentru al doilea municipiu prahovean? O nimica toată! Înseamnă asfaltarea a două străzi de 250 de metri lungime (strada pe care am domiciliul are 200 metri lungime și a fost asfaltată, acum 10 ani, cu vreo 230.000 de lei). Păi câte străzi a zis Primăria că asfaltează și nu a asfaltat… Mai ziceți o dată că asfaltați două străduțe din cele propuse în 2018 (dar nu uitați să le băgați în bugetul pentru anul viitor), și pe urmă… pe urmă, nu le mai asfaltați. Ascultați-mă pe mine, domn’ primar, că lumea nu va zice nimic, pentru că oamenii s-au obișnuit cu astfel de proiecte de investiții. Ba pot spune că s-au chiar imunizat. Acum spuneți și dvs., merită să ne luăm de la două străduțe?! Dați-le-n… Doamne, iartă-mă, că nu se supără nimeni, și alocați, în acest mod, fondurile necesare pentru campania de sterilizare promovată de acești tineri inimoși și frumoși. Aveți dragoste de animale (că știu că aveți acasă), aveți putere politică (majoritatea din miniparlamentul câmpinean este de partea dvs), puțină voință vă mai lipsește. Și gândul dătător de temeri și de acțiune, gândul că acești tineri ar putea strânge vreodată, mai ales prin primăvara anului 2020 (an electoral pentru administrațiile locale), semnături în urma unui sondaj de opinie cu o singură întrebare: „Merită să mai fie votați la viitoarele alegeri reprezentanții actualei administrații locale, care nu iubesc animalele și nu sunt de acord cu sterilizarea animalelor de companie metise din locuințe?”. Să nu ziceți că nu v-am spus…
Adrian BRAD
