Anul acesta se împlinesc 17 ani de când, la inițiativa lui Liviu Briciu, ființează în orașul nostru Club Live. Vorbim aici despre varianta oficială a clubului, adică aceea în care a cunoscut celebritatea, găzduit fiind de Casa Tineretului. După o perioadă în care muzica românească aproape că dispăruse (la radio sau la televizor, între 1992 și 2002, nu se prea auzeau trupe pop-rock românești, ci numai hituri străine), Club Live se poate spune că a revoluționat viața culturală a Câmpinei prin aducerea în orașul nostru a multor formații celebre din România. Însă nașterea formației în jurul căreia s-a format clubul câmpinean în care se cântă, de două decenii, muzică live a avut loc cu șase ani mai devreme. Căci prin 1996 formația IVO, care repeta tot la Casa Tineretului, dar nu în spațiul actual al Clubului Live, a început să strângă în jurul ei, la repetiții, zeci de ascultători, apoi din ce în ce mai mulți. Vreo șase ani, formația a cântat prin diferite locații din oraș, pentru ca, în anul 2002, Liviu Briciu, sufletul acestei trupe, să se gândească la înființarea primului club de muzică live din Câmpina. Ajutat de prieteni, el și-a materializat acest gând în scurtă vreme, iar proiectul său realizat, gândul-materie, a ajuns apoi să hrănească alte gânduri-idei, născute în mințile a mii de câmpineni. Așa se face că, dacă prima discotecă din lume a apărut în Franța ocupată de naziști, iar primele cluburi de muzică live au apărut în America la începutul secolului trecut, cel dintâi club de muzică live a apărut în Câmpina, în variantă oficială, în anul de grație 2002, la Casa Tineretului.
Nașterea Clubului Live
„Ideea înființării acestui club nu este originală, deoarece în America funcționează, de multă vreme, astfel de cluburi, în care se cântă foarte aproape de ascultători. Englezii, cea mai mare nație în materie de muzică, au preluat rapid ideea și au dezvoltat-o în Europa. Conform lui Iulian Vrabete de la Holograf, care a cântat chiar săptămâna trecută în Club Live, prin anii 1992-2002 în România nu se mai întâmpla nimic din punct de vedere muzical. Au fost cei mai săraci ani ai muzicii românești, dacă ne gândim că, până în 1989, trupele rock românești făceau furori pe scenele din toată țara. După Revoluție, toată lumea a început să asculte numai muzică occidentală (care, ce-i drept, era mai valoroasă decât muzica românească), iar artiștii români au intrat într-un con de umbră. Nu se mai întâmpla nimic, trupele românești nu mai aveau concerte. A fost foarte grea această perioadă.
 |
| 11 mai 2019. Aniversare Club Live – 17 ani Hot Leeks (Paul Negoita – vocal, George Baicea – chitara, Nicu Georoiu – tobe, Vlady Cnejevici – clape, Iulian Vrabete – bas) |
După anul 2002, lumea a început din nou să asculte muzică românească, mai bună sau mai puțin bună, dar începea să o asculte din nou. Prin 1996, împreună cu Cornel Brătilă, Cornel Coșăreanu, Adrian Rizea, Ciprian Magda Muscă (voce) am înființat formația IVO, cu care am început să cântăm prin diferite localuri din oraș, încercând să promovăm ideea de club muzical live. Noi cântam live și ne plăcea acest lucru, lumea a început să primească încet-încet muzica pe care le-o ofeream și să vină la spectacolele noastre. Am cântat cu IVO la un club pe strada Hasdeu, care s-a desființat repede, apoi la clubul de la Cruci, de lângă calea ferată. Lumea era tot mai atrasă de fenomenul live. Se săturase, probabil, de ascultat muzică la radio, iar la spectacolele noastre se întâmpla ceva… altceva… În februarie 2002, am închiriat spațiul în care funcționase înainte discoteca de la Casa Tineretului și am înființat aici Club Live. La început făceam spectacole săptămânale, apoi am început să invităm la Câmpina reprezentanți de seamă ai muzicii românești de jazz, rock, pop etc. Eu mai cunoșteam lumea muzicală. Apoi, am cunoscut-o din ce în ce mai bine. Treptat, valoarea invitaților a crescut. În orice caz, astăzi, la 17 ani de la nașterea Clubului Live, vă pot spune că mai toți marii artiști ai muzicii tinere au cântat în clubul nostru. Sunt și excepții, desigur. Singura trupă care nu a venit la noi, dar care nici nu cântă prin cluburi, este Holograf. Însă membri ai trupei Holograf au venit la Câmpina, dar în alte proiecte, nu sub brandul Holograf. Nici cei de la Phoenix nu au fost la noi, dar nici ei nu prea cântă prin cluburi”, ne mărturisește Liviu Briciu.
Club Live – rampă de lansare pentru zeci de muzicieni
Prin înființarea cluburilor de muzică live, practic, s-a revenit la matca firească a afirmării muzicale. În America, cântăreții buni cântă întâi în cluburi live și abia pe urmă, după ce își verifică potențialul și talentul, dau concerte pe stadioane, în fața a zeci de mii de spectatori. Însă păstrarea și îmbunătățirea repertoriului, noile compoziții muzicale, toate acestea în locurile mici se întâmplă, în spațiile cluburilor live. După 2000, în multe orașe din țară s-au înființat astfel de cluburi live în care concertează nume celebre ale muzicii românești. Pe stadioane auzi tot mai puțin azi trupe românești de rock. Liviu Briciu a încercat mereu să selecteze trupele pe care urma să le invite, astfel că Festivalul Campina Jazz Rock, înființat ulterior, în 2011, a ajuns unul dintre cele mai cunoscute din țară.
„Am reușit, cu timpul, să cumpărăm echipamente muzicale performante, echipamente care costă foarte mult, astfel încât artiștii invitați să nu fie obligați să vină cu sculele lor proprii, deoarece transportul acestora ne-ar fi costat foarte mult pe noi, organizatorii. Este foarte important și fenomenul emulației muzicii tinere câmpinene. În decursul anilor, zeci de câmpineni talentați au cântat alături de noi, nu neapărat în trupa IVO, ci în alte trupe câmpinene pe care și le-au format, dar care au avut spectacole pe scena Clubului Live sau a Festivalului Campina Jazz Rock. Eu cred că cel puțin 50 de instrumentiști câmpineni sunt în momentul de față în piața muzicală din România. Instrumentiști de valoare, muzicieni cunoscuți, chiar dacă nu foarte bine de către marele public, dintr-un motiv cât se poate de simplu: ei activează în formații valoroase, dar care nu sunt promovate prin canalele audio-vizualului. Însă cei care sunt buni cunoscători ai muzicii românești au auzit, cu siguranță, de ei”, ne mai declară interlocutorul nostru.
Contribuția Clubului Live la viața culturală a Câmpinei
În această privință, Liviu Briciu și-a exprimat dorința de a ne vorbi despre publicul din Câmpina, care este un public deosebit, un public cald, bun cunoscător al muzicii de valoare, un public care empatizează cu muzicienii de pe scenă (de pe scena clubului sau a festivalului în aer liber organizat în incinta ștrandului).
„Mulți muzicieni invitați s-au declarat impresionați de calitatea ascultătorilor din Câmpina. Fără falsă modestie, trebuie să evidențiez ce mi-au spus toți artiștii invitați: «Aveți la Câmpina un public minunat». Nici eu nu credeam că o să se ajungă la o asemenea calitate a ascultătorilor noștri. Nu știu ce s-a întâmplat cu publicul nostru, cum s-a întâmplat, dar important este că acest public e reprezentat de ascultători foarte buni, care le-au mers la inimă tuturor celor care au cântat la Câmpina invitați de noi. Aș spune că publicul ascultător, împreună cu noi, organizatorii, și artiștii de pe scenă, am învățat împreună ce înseamnă muzica bună, iar această educație muzicală se va transmite și generațiilor viitoare. Ascultând foarte multe concerte live și fiind iubitor al acestui fenomen, ascultătorul câmpinean înțelege imediat ce se întâmplă pe scenă și vibrează împreună cu artistul. Iar marii artiști înțeleg imediat când emoția a ajuns la spectator, când cântecele lor i-au emoționat pe ascultători. Fără cuvinte mari, toți muzicienii invitați mi-au declarat că se simt foarte bine la Câmpina și că vin cu drag de fiecare dată, că abia așteaptă să îi invit. Bucuria noastră, a celor de la Club Live, este că am reușit să ne educăm împreună, noi și publicul. Ceea ce ne bucură, de asemenea, este că, la fiecare generație de muzicieni câmpineni care au cântat pe scena Clubului Live, am reușit să agățăm o duzină de talente, să descoperim și să șlefuim 10-15 tineri talentați, cărora să le insuflăm dragostea pentru muzica live, pentru muzica bună. Iar strălucirea de diamant a talentelor acestor tineri a fost probată ulterior, prin evoluțiile lor pe scena mare a muzicii din România. Din 2011, adică la nouă ani de la înființarea clubului, am reușit să organizăm un festival de muzică jazz-rock, care, la începutul lunii august 2019, în perioada 2-4 august, va oferi ascultătorilor cea de a noua sa ediție. Am ales jazzul, pentru că eu consider acest gen muzical cel mai în măsură să hrănească spiritul ascultătorului. Este o muzică mai sofisticată, dar care este pe înțelesul și pe placul publicului nostru, care, așa cum am mai subliniat și mai devreme, este un public bun cunoscător al muzicii de valoare. Poate că acum 17 ani aș fi făcut un festival de rock. Dar în 2011, am considerat că publicul câmpinean este îndeajuns de avizat și de cultivat pentru a primi cu cea mai mare dragoste muzica jazz-rock. Pentru că rămân la convingerea că jazzul îmbogățește cel mai tare inima și sufletul unui ascultător. Chiar și a unui ascultător nepregătit. A te feri să intri la un concert simfonic, al unei filarmonici, sau la un concert de jazz pe motiv că nu ești pregătit, este o mare prostie. Muzica adevărată este una singură, este aceeași, indiferent de genul ei, iar dacă pe scena muzicală se întâmplă ceea ce trebuie, tu, spectator simplu, chiar neinstruit în muzică, chiar fără o cultură muzicală, nu se poate să nu fii atins de emoția muzicii adevărate”.
Un nou format al Zilelor Câmpinei
Liviu Briciu crede că Zilele Câmpinei ar fi mult mai bine să fie organizate cu spectacole ale celor aproximativ 50 de instrumentiști câmpineni care reprezintă nume celebre în lumea muzicii de diferite genuri, din România. Fără aducerea unor trupe mai mult sau mai puțin celebre, care nu simt nimic deosebit pentru Câmpina și pentru că membrii acestor formații nu s-au ridicat din mijlocul câmpinenilor. „Împreună cu acești instrumentiști câmpineni, dacă oficialitățile orașului vor fi de acord cu acest lucru, am putea organiza Zilele Câmpinei într-un nou format. Un format cu o mai mare încărcătură emoțională… și din partea artiștilor, și din partea publicului, fiindcă, până la urmă, pe scenă vor evolua pentru spectatorii câmpineni tot niște câmpineni. Iar acești artiști nu vor fi invitați la Festivalul Câmpinei doar pentru că s-au ridicat de pe aceste meleaguri, ci și pentru că au plecat buni și au devenit foarte buni în muzică”, este de părere organizatorul Festivalului Campina Jazz Rock.
Adrian BRAD
