ÎPS Ioan Robu, arhiepiscopul romano-catolic de București, prezent la aniversarea parohiei catolicilor câmpineni
La sfârșitul săptămânii trecute, biserica parohiei romano-catolice din orașul nostru (construită în stil romanic de către meșteri germani) a îmbrăcat încă o dată haine de sărbătoare. De fapt, de dublă sărbătoare, reprezentată de două evenimente emoționante. Este vorba despre oficierea slujbei de duminică de către ÎPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscopul Mitropolit romano-catolic de București, venit special la Câmpina, într-o zi cu totul specială pentru excelența sa, tocmai pentru a omagia trăinicia prezenței catolicilor pe aceste meleaguri, dar și pentru a sublinia importanța lansării, cu acest prilej, a unei valoroase monografii a parohiei și a bisericii romano-catolice din municipiul nostru.
Interesanta lucrare, realizată de dr. Dănuț Doboș și Tereza Sinigalia (doi specialiști în istorie și, respectiv, în istoria artei), vine să omagieze prezența de 160 de ani a creștinilor romano-catolici pe meleagurile dintre Prahova și Doftana. Arhiepiscopul Ioan Robu, cel care îi păstorește pe catolicii din sudul țării (din Oltenia, Muntenia și Dobrogea – teritoriul Arhidiecezei romano-catolice de București), a venit, așa cum am menționat ceva mai devreme, într-o zi cu totul specială, deoarece a împlinit duminica trecută 72 de ani, iar venirea Arhipăstorului chiar în ziua sa aniversară la această sărbătoare aniversară a catolicilor câmpineni a dat o strălucire aparte evenimentului, valorizându-l cu asupra de măsură. Excelența sa este cel mai tânăr conducător al Arhidiecezei de București, pe care o conduce de la vârsta de 44 de ani. S-a născut la Târgu Secuiesc, în 1944, într-o familie de moldoveni originari din județul Neamț. În data de 8 decembrie 1984, profesorul Ioan Robu a fost consacrat episcop la Roma, de către cardinalul secretar de stat Agostino Casaroli. În același an a fost numit în fruntea diecezei de București, ca episcop-administrator apostolic. La 14 martie 1990, după restabilirea relațiilor diplomatice oficiale dintre România și Sfântul Scaun, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe episcopul Ioan Robu în funcția de arhiepiscop și mitropolit de București. Din anul 2001 este membru de onoare al Academiei Române.
Primii catolici la Câmpina
Începuturile vieții catolice la Câmpina coincid cu perioada de dezvoltare a orașului în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu descoperirea primelor zăcăminte de petrol în zonă. Dumnezeu a avut grijă de Câmpina încă de la înființarea ei, dăruindu-i o protectoare geografie a locului și o climă binecuvântată, plus un vad comercial deosebit pe cel mai important drum care lega Țara Românească de Transilvania. Localitatea nu a fost binecuvântată de Dumnezeu doar cu o climă blândă, ci și cu locuitori gospodari, echilibrați și toleranți, ortodocși, după religia străbună, alături de care au conviețuit în pace oameni de diferite confesiuni religioase care s-au așezat aici ulterior. Multe secole, localitatea a fost una dintre cele mai importante vămi ale Munteniei, statut care i-a permis să se dezvolte continuu. După mutarea vămii la Predeal, în jurul anului 1840, târgul Câmpinei decade, vreme de două-trei decenii, până la descoperirea primelor zăcăminte de țiței, când începe să se dezvolte din nou, la început mai timid, apoi exploziv, căci bogatele sale zăcăminte de petrol care au dat naștere unei importante industrii petroliere (de exploatare, dar și de prelucrare a țițeiului), de recunoștere națională și chiar internațională. Căci între 1895 și 1897 compania „Steaua Română” construiește la Câmpina o rafinărie modernă, cea mai mare din Europa acelor vremuri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Câmpina era deja un oraș cosmopolit, în care conviețuiau în pace români ortodocși și străini catolici sau protestanți, precum și localnici de alte religii.
Monografia menționată mai sus se numește „Catolicii din Câmpina”, dar are și un subtitlu („160 de ani de prezență pe Valea Prahovei”) care evidențiază faptul că, deși parohia catolică este întemeiată la Câmpina în 1899 (primul paroh fiind preotul Augustin Kuczka), primii catolici se așază pe aceste meleaguri pe la mijlocul anilor 1850. Mai exact, primele mențiuni documentare despre prezența catolicilor la Câmpina sunt din anii 1855 – 1856. Dezvoltarea spectaculoasă a localității după anul 1885 a determinat o creștere rapidă a numărului de catolici veniți aici din țări vest-europene, dar și Polonia, catolicii câmpineni fiind deserviți spiritual, la început, de preoți din Sinaia.
Preoții parohiei
Părintele paroh Augustin Kuczka (originar din Polonia), primul care a păstorit Parohia romano-catolică din Câmpina (în perioada 1899 – 1900), a deschis seria unor preoți parohi străini, cei mai mulți, etnici polonezi, serie care se încheie în anul 1951. După Augustin Kuczka, arhiepiscopul Francisc Xaveriu von Hornstein îl numește în fruntea parohiei pe preotul Julius Dwucet (și el, tot polonez), care a stat la Câmpina cinci ani (ianuarie 1900 – decembrie 1904), și a fost înlocuit pentru câteva luni de preotul Thomas Zdechlik (ianuarie 1905 – august 1905), ce a condus Parohia Câmpina în calitate de provisio excurendo. Acesta din urmă a fost urmat de preotul Frank Paterok (august 1905 – iulie 1914), în timpul căreia a fost ridicată biserica romano-catolică din oraș, cu hramul „Sf. Anton de Padova”. Arhiepiscopia romano-catolică de București era condusă, la vremea aceea, de arhiepiscopul Raymund Netzhammer. Același arhiepiscop avea să-l numească paroh la Câmpina pe Hugo Bannerth (1914 – 1932), succedat de preotul polonez cu obârșii nobiliare Jean de Krassowsky (iulie 1932 – octombrie 1951).
După acesta începe seria preoților români, inaugurată de părintele Ioan Dragomirescu (1951 – 1977), cel care a stat în fruntea parohiei catolicilor câmpineni cea mai lungă perioadă, despre care se spune că a fost cel mai erudit și cel mai înzestrat preot al Parohiei Câmpina. Predicile sale erau adevărate lecții de dragoste creștinească, dar și de retorică. Deși urmărit de Securitatea comunistă, așa cum au pățit probabil toți preoții catolici, în condiții vitrege (la venirea sa, existau doar 40 de familii de catolici, multe dintre ele mixte, iar casa parohială era plină de chiriași repartizați abuziv de autoritățile comuniste), părintele Dragomirescu a știut să conducă bine parohia, înmulțind considerabil numărul familiilor catolice din Câmpina, până în anul morții sale survenite din cauza unui accident vascular cerebral. De la el încoace, numărul catolicilor câmpineni a oscilat foarte puțin, azi parohia ajungând să numere aproximativ 200 de familii. După moartea sa, regretată de întreaga comunitate catolică, au urmat la conducerea parohiei preoții Eugen Blăjuț (1977 – 1979), Petru Cojan (1979 – 1981), Iosif Enășoae (1981 – 1983), Alois Ilieș (1983 – 1994), Emil Diac (1994 – 2003), Pavel Encuță (2003 – 2013) și Claudiu Cojan (din 2013 până în prezent).
160 de ani de catolicism câmpinean
ÎPS Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu consideră că „se împlinesc, anul acesta, 160 de ani de la așezarea strămoșilor catolicilor câmpineni în această frumoasă localitate. În toată această perioadă, catolicii au avut un rol proeminent în dezvoltarea așezării și ridicarea acesteia la rangul de oraș, iar după fondarea Parohiei, în 1899, la progresul cultural-spiritual al Câmpinei. Drept mărturie o reprezintă și astăzi maiestuoasa biserică „Sf. Anton de Padova”, construită în perioada 1904 – 1906 de o personalitate ilustră a Câmpinei, ing. Anton Raky, edificiu pe care arhiepiscopul Raymund Netzhammer îl descria drept „a doua biserică frumoasă” din Arhidieceza Romano-Catolică de București, după catedrala „Sf. Iosif” din Capitală”. În următorii ani, se vor face demersuri pentru ca biserica să intre în patrimoniul clădirilor istorice.
Oaspeți din conducerea orașului
Slujba de duminică a fost oficiată de arhiepiscopul Ioan Robu, asistat de un sobor numeros, cu preoți veniți de la București și din diferite parohii din țară, doi dintre ei, foști parohi ai catolicilor câmpineni. Printre invitați, s-au remarcat primarul Horia Tiseanu, consilierul său personal, Marian Dulă și administratorul public al orașului, Remus Bădulescu. Arhiepiscopul Ioan Robu a subliniat în predica ținută că „deși catolicii câmpineni formează o minoritate mică, ei trebuie să fie mândri că fac parte din Biserica Universală, care are adepți și reprezentanți pe toate continentele și în toate țările lumii”. În întrega lume, azi trăiesc peste un miliard de catolici. Primarul Horia Tiseanu i-a înmânat arhiepiscopului un album ilustrat al Câmpinei, edilul primind, la rându-i, monografia „Catolicii din Câmpina”. (A.B.)
