Duminică, 13 septembrie, la monumentul lui Aurel Vlaicu de la intrarea în Băneşti a avut loc comemorarea celebrului inventator-aviator, căzut pe aceste locuri în urmă cu 102 ani, în temerara sa încercare de a traversa Munţii Carpaţi. Organizatorii evenimentului au fost Primăria Băneşti, Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei – ARPA şi Asociaţia “Cultul Eroilor” Prahova. Ca în fiecare an, au răspuns invitaţiei reprezentanţi ai comunei Aurel Vlaicu (fostă Binţinţi), de lângă Orăştie, localitatea în care s-a născut Aurel Vlaicu, la 19 noiembrie 1882. În ciuda unui soare generos, nu s-au înghesuit prea mulţi locuitori din Urleta şi Băneşti la omagierea marelui dispărut, unul dintre cei mai importanţi pionieri ai aviaţiei româneşti, dar şi ai celei internaţionale. Manifestările organizate de administraţia locală din Băneşti în memoria lui Aurel Vlaicu au început la ora 10.00, pe platoul de lângă monument, şi s-au desfăşurat după tipicul obişnuit: depuneri de coroane, o slujbă religioasă, discursuri ale oficialităţilor care au participat la acţiune, expoziţii tematice (expunerea avionului model Vlaicu II), un program artistic cu muzică şi dansuri populare oferit de ansamblul folcloric local “Floare de cireş”, iar la final – o demonstraţie aviatică.
Cel mai gustat de public, în special de copii, a fost mitingul aviatic, chiar dacă au fost puţine avioane participante. Prăbuşirea marelui inventator pe 13 septembrie 1913, la bordul avionului său, Vlaicu II, în încercarea de a trece Carpaţii, este cunoscută, dar cauzele tragediei au rămas încă învăluite în mister. Se pare că accidentul a survenit în urma unui atac de cord, deşi există şi ipoteza potrivit căreia nişte curenţi de aer puternici, care l-au luat prin surprindere pe Vlaicu, au stat la baza prăbuşirii acestuia. Primarul comunei Băneşti, Gheorghe Stoica, a ţinut să sublinieze că autorităţile comunei aşteaptă implementarea unui proiect care va transforma radical zona. “Noi intenţionăm ca, la anul, în urma numeroaselor demersuri pe care le-am făcut la Ministerul Dezvoltării, să construim un muzeu aviatic, în imediata apropiere a monumentului. În acest muzeu vor fi prezentate cele trei avioane, Vlaicu I, Vlaicu II şi Vlaicu III, precum şi câteva invenţii din domeniul aviatic ale cunoscutului Iustin Capră. În continuarea muzeului, va fi amenajat un sens giratoriu de către CNADNR. Există proiectul, avem şi banii finanţării, dar, din câte am înţeles din discuţiile cu oamenii, CNADNR nu a răscumpărat, şi nici măcar solicitat, terenul necesar realizării sensului giratoriu de la proprietarii riverani zonei respective. Costurile acestor investiţii se ridică la 300.000 de euro”, a declarat edilul din Urleta ziariştilor prezenţi.
Aurel Vlaicu şi-a obţinut diploma de inginer în Germania, în 1907, după care a lucrat ca inginer la uzinele Opel. În 1908 se întoarce la Binținți, unde construiește un planor cu care efectuează mai multe zboruri. În toamna lui 1909 se mută în București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale), în iunie 1910. În anul 1911, el construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care, în 1912, a câștigat cinci premii memorabile (un premiu I şi patru premii II), la mitingul aerian de la Aspern (Austria). Concursul a reunit 40 de piloți din şapte țări, printre care si Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii. Cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, a scris elogios despre zborurile lui Vlaicu: „Minunate și curoajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplatea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit. La 13 septembrie1913, în timpul unei încercări de a traversa Munţii Carpaţi cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina. În anul următor, doi prieteni ai săi finalizează construcția avionului Vlaicu III, care va efectua câteva zboruri scurte. În toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul este expediat la Berlin. Avionul Vlaicu III a fost văzut ultima dată în anul 1940. În semn de recunoştinţă, numele Aurel Vlaicu este purtat atât de comuna sa natală (din judeţul Hunedoara), cât şi de o localitate din judeţul Mureş, precum şi de primul aeroport din Bucureşti (fost Băneasa). A.N.
