BREAKING NEWSReportaje

RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

Mobilizare la Câmpina și în județ

După doi ani în care pandemia de SARS-CoV-2 a făcut milioane de victime în întreaga lume și a blocat, practic, accesul la o viață normală a altor sute de milioane de oameni, 2022 începe cu o nouă provocare pentru umanitate: războiul fratricid inventat de Federația Rusă, invazia Ucrainei și destabilizarea întregii Europe și chiar a lumii, pe fondul amenințărilor liderilor ruși că ar putea folosi arma nucleară.
Ceea nimeni nu credea că se mai poate întâmpla în lumea civilizată și avansată tehnologic de azi, iată că se întâmplă în apropierea granițelor României. Spectrul declanșării celui de-al Treilea Război Mondial, dintr-o ambiție a liderului de la Kremlin, îngrozește întreaga lume. Reacțiile nu au întârziat să apară prin ample manifestații de stradă împotriva războiului în toate țările democratice, inclusiv în Rusia condusă dictatorial de Putin, acolo unde conform unor sondaje de opinie, 40% din populație nu este de acord cu ceea ce face liderul lor.
Invazia Federației Ruse în Ucraina, descrisă de Putin drept o „misiune specială de denazificare și eliberare a poporului rusofon”, a întâmpinat o opoziție fermă și neașteptată din partea armatei ucrainene condusă de președintele Volodimir Zelenski, dar și din partea civililor, care s-au mobilizat exemplar sub toate formele posibile pentru a-și apăra țara. Așa se face că, de aproape două săptămâni, rușii nu reușesc să ocupe marile orașe din Ucraina, încurcați și demoralizați în luptele de gherilă urbană cu ucrainenii, reușind în schimb să bombardeze frenetic, de la distanță, puncte cheie ale infrastructurii, aeroporturi, telecomunicații, uzine electrice, cartiere de locuințe și chiar să pună în pericol centrale nucleare.

Kyiv, Ucraina, 25 februarie 2022. Foto: REUTERS/Umit Bektas

Susținuți logistic și financiar de multe țări europene și de SUA pentru a rezista agresiunii continue a rușilor, ucrainenii, prin vocea președintelui Zelenski, cer zilnic implicarea NATO în acest război, scoaterea fostei republici sovietice din sfera de influență a Kremlinului, aderararea țării la UE și includerea în alianța militară nord-atlantică, exact motivele pentru care Putin a declarat acest război, dorindu-și neîntârziat, la rându-i, anexarea Ucrainei.
Dincolo de acest joc al intereselor geostrategice, economice și militare pe care nu îl vom detalia aici și de pericolul unei conflagrații ce s-ar putea extinde dacă forțele implicate nu vor avea luciditatea să se așeze la masa tratativelor, rămâne dimensiunea umanitară a acestui conflict care scoate în evidență orori ce puteau fi evitate, pierderi umane și materiale pe care mulți dintre noi, cei de azi, le cunoaștem doar din cărțile de istorie. Zilnic, zeci de ucraineni și ruși mor pe câmpul de luptă și alte sute de mii de oameni își părăsesc căminele și țara în fugă, refugiindu-se în Moldova, Polonia și România. Potrivit surselor guvernamentale ucrainene, până în prezent, în cele aproape două săptămâni de conflict, au murit cel puțin 2000 de civili și peste 1,5 milioane au părăsit Ucraina.
Țara noastră, una dintre destinațiile principale de refugiu ale ucrainenilor, s-a mobilizat atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile pentru a acorda sprijin ucrainenilor atât de greu încercați în aceste momente, organizând tabere de găzduire temporară a refugiaților, mijloace de subzistență și oferind-le chiar șansa de a trăi și munci până se vor putea întoarce acasă. De remarcat mobilizarea societății civile și a cetățenilor simpli din mai multe zone ale României, care le oferă ucrainenilor cazare și masă în mod gratuit, dar și efortul românilor, în general, de a trimite ajutoare în punctele de trecere a frontierei și chiar în Ucraina.

Mobilizare la Câmpina…

Și în municipiul Câmpina societatea civilă s-a mobilizat pentru a strânge ajutoare și a le trimite refugiaților din țara vecină.

  • Motocicliștii de la Happy Street Brotherhood MF au organizat o strângere de donații constând în apă îmbuteliată, alimente neperisabile, conserve, pături, prosoape, produse de igienă etc pe care le-au dus refugiaților aflați la Isaccea, jud. Tulcea.
Foto: Facebook/ Happy Street Brotherhood MF
  • Mai multe societăți comerciale au organizat o caravană cu produse de strictă necesitate, care a ajuns în Vama Siret.
  • Spitalul de Psihiatrie Voila a organizat un centru de colectare pentru donații care va funcționa până la data de 14 martie în incinta doi a spitalului, respectiv în cadrul pavilionului 4.
  • Un grup de cetățeni a făcut posibilă găzduirea a două familii ucrainene, compuse din femei și copii, asigurându-le cazare, trei mese calde pe zi și cele trebuincioase șederii în perioada de strămutare a domiciliului.

… și în județ

  • La Ploiești a fost organizat un centru de colectare a ajutoarelor, gestionat prin intermediul Direcției Generale de Asistență Socială România din cadrul Asociației Europene a Drepturilor Omului și Protecției Sociale în parteneriat cu reprezentanții Crucii Roșii.
  • Directia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a preluat în județul Prahova 75 de persoane (66 de copii și 9 adulți însoțitori ai copiilor institutionalizati), care au fost cazate în trei centre: Complexul de Servicii Comunitare „Rază de Soare“ Băicoi şi la două centre din Poseşti şi Vălenii de Munte ale Asociaţiei Pro Vita.
  • Prefectura Prahova a coordonat activitatea de primire a unui grup format din 80 de refugiați, femei și copii, sosiți din Ucraina luni, 7 martie. Aceștia au fost primiți cu o masă caldă și au fost repartizați în condiții foarte bune de cazare, în diferite locații puse la dispoziție voluntar, de către oameni care și-au arătat disponibilitate în a sprijini această cauză.

  • Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a luat hotărârea ca trei spații de cazare din municipiul Ploiești să fie puse la dispoziția cetățenilor care provin din zona conflictului armat din Ucraina. În total 200 de locuri de cazare vor fi disponibile în căminele următoarelor instituții de învățământ: Universitatea Petrol și Gaze“; Colegiul Economic „Virgil Madgearu“; Colegiul Național „Spiru Haret“.
  • Elevi de la un liceu militar din Ucraina (15 băieți și 12 fete), care au sosit în România însoțiți de un cadru didactic și de un ofițer din Armata Ucraineană, au fost primiți de către Colegiul Național Militar din Breaza. Elevii, care provin din mai multe zone din țara vecină, inclusiv Donbas, își vor continua studiile, în fomat online, cu profesori din Ucraina.

Dacă există o parte bună în tot acest rău este tocmai dimensiunea umanitară de care dau dovadă oamenii simpli și mobilizarea celor ce înțeleg că semenii lor suferă și trebuie ajutați.
În cele două săptămâni de război sângeros desfășurat în proximtatea granițelor noastre, am auzit cu toții repetându-se obsesiv întrebarea dacă România se află într-un real pericol de a fi atacată de Federația Rusă în acest context. Răspunsul unanim al specialiștilor în geopolitică și conflicte militare este că „ne putem aștepta la orice din partea lui Putin”. La polul opus, reprezentanții la vârf ai statului român ne asigură că “niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine apărați de agresiuni externe cum suntem acum, sub umbrela NATO”. Este foarte adevărat ce ne transmit oficialii români, chestiune confirmată și de liderii NATO care au subliniat în repetate rânduri că ”principala misiune a NATO este de a proteja fiecare centimetru din teritoriile partenerilor săi”, dar tot la fel de adevărat este că România a avut dintotdeauna o istorie complicată a relațiilor cu Rusia țaristă, Uniunea Sovietică și Federația Rusă.
Când și cum se va încheia acest conflict care afectează o lume întreagă, nimeni nu știe exact, dar cu toții sperăm că și de data asta, ca de atâtea ori în istoria omenirii, să învingă rațiunea, dialogul și diplomația în detrimentul armelor, haosului și a pierderii de vieți omenești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare