Reportaje

Rafinăria din Câmpina – vestigiu unic în lume (8)

RAFINAȚIA PARAFINEI

Tot din ansamblul Fabricii de Parafină despre care am scris în episodul trecut face parte și clădirea Rafinației de parafină, pusă în funcțiune la 1906 (conform mai multor surse de epocă). Aceasta a fost făcută lângă calea ferată și paralel cu aceasta, pentru a ușura procesul de expediere a parafinei. Clădirea din cărămidă, în stilul arhitecturii industriale „Fin de Siècle”, este o hală cu etaj (în partea de vest, unde era procesul de rafinație propriu-zis), respectiv subsol și parter înalt (în prelungire dinspre est, unde se desfășura inițial procesul de „trecere în forme” a parafinei). Fotografiile de epocă (foto1 și 2 – cca 1907) ne arată că ea s-a conservat destul de bine, iar planurile succesive demonstrează faptul că și-a păstrat și funcția inițială pentru mai bine de un secol.

În epoca interbelică, partea estică găzduia stelajele, magazia și expediția; în 1924 i se adăugase la capăt o magazie-șopron pentru fier și un șopron îngust pe latura dinspre liniile ferate. Bombardamentele din al doilea război mondial au ocolit-o în general, fiind avariată doar la ultimul (18 august 1944) – în urma căruia i s-a refăcut acoperișul. În anii 1946-1947, magazia de fier a fost înlocuită cu un depozit de zid cu parter și subsol (proiectat în stil funcționalist de arhitectul câmpinean Spreitzer), ce a fost prelungit și mai mult spre est în 1948 (aceasta din urmă fiind una dintre ultimele lucrări înaintea naționalizării).

Foto 3: Mihail Neagu (2013)
Foto 4: Angela Dumitrescu (2017)

Astfel, clădirea care a traversat vremurile până la noi (foto 3 și 4) nu a fost atinsă mai deloc în epoca comunistă sau în cea recentă (chiar dacă azi este parazitată de diverse accesorii părăginite). Rafinația parafinei este în întregime un martor al uzinei de succes din vremea societății „Steaua Română”. În plus, ea adăpostește și utilaje rare (prese de parafină pentru formă finală), care îi ridică și mai mult valoarea.

Mădălin Focșa (master în istorie – patrimoniu cultural)
Tel. 0722.560.566; E-mail: madalin.focsa@gmail.com

Episodul 9: EXTRACȚIA DE PARAFINĂ

12 Comentarii  

  1. In continuare cred,n-au aparut dovezi contrare,ca această entitate industrială a fost,stricto sensu,prima fabrică din Vechiul Regat,nu din Romania,fiindca in Transilvania,la vremea aceea,functionau niste furnale,etc.,care scoteau produse STANDARDIZATE,”pe banda rulantă”.

    1. Dovezile sunt in zeci si sute de carti de epoca si in presa vremii: este de notorietate faptul ca pana la 1897 aparusera deja zeci de fabrici in Vechiul Regat. De altfel, atunci cand Romania a devenit regat la 1881, avea deja multe fabrici, interesati-va ca nu-i asa greu de gasit dovezile. Si de fapt fabricile au aparut la noi cu muuult inainte de crearea Romaniei ca stat. Pana si pe wikipedia se gasesc informatii generoase in sensul asta, de pilda aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_tehnologiei_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
      Dar in fine, probabil ca esti inca elev sau student, dar nu-i nimic: ma bucur ca-mi urmaresti serialul si te rog sa-l popularizezi pe cat poti, e important ca si tineretul sa constientizeze valorile tehnico-istorice pe care la avem. Hristos a inviat !

  2. Cam multa aroganta pentru cineva care exceleaza in genul literar „referat istoric – nivel mediu liceu”, dar care emite pretentii profesoresti. Mai usor putin cu ifosele, ca modestia merge bine cu crestinismul autentic. Pietismul de iarmaroc se limiteaza insa la „Hristos a inviat” aruncat ca o ghioaga in capul adversarului. Iar atunci cand genul literar sus-mentionat se bizuie pe autoritatea de netagaduit (sic) a wikipediei, atunci chiar nu sunt multe motive de pretentiozitate academica.

    1. Stimabile domn „costache m”,
      Oare va face cinste sa atacati gratuit si fara niciun fel de argumentatie, pe cineva ale carui scrieri nici nu le-ati citit (se vede asta din ineptia cu referat de liceu) si pe care nu-l cunoasteti deloc (asta reiese din aiureala cu pretentii profesoresti) – si asta ascunzandu-va identitatea completa, fara oferirea unui contact si a numelui complet si real ? Asumati-va barbateste replicile, altfel nu au nicio valoare si nu reprezinta decat frustrari si atacuri la persoana. Si pe deasupra grave probleme de perceptie – din moment ce dvs atata ati fost in stare sa intelegeti dintr-o replica ce voia doar sa impulsioneze sincer spre studiu…

  3. Lato sensu și carmangeria poate fi numită fabrică.Sau cazanul de tuică,de bere.Sau vinul pus la fermentat,pentru obtinerea sampaniei.Turnatorii de metale,la fel,au fost de cand e lumea,dar toate acestea au devenit fabrici,doar cand procesul de productie a fost realizat,in cea mai mare parte,cu ajutorul masinilor,utilajelor complexe,cum este in cazul nostru,de mare productivitate.Cam asta înseamna fabrică,ceva care fabrică automat,pretabil de a iesi pe bandă rulantă produse standard ambalate.Or,pe vremurile acelea abia se inventase motorul electric,.Cred ca aici,la Rafinaria Campina,au aparut primele motoare electrice,cu curent alternativ.
    Așa,în sens larg,zicem fabrică si la „fabricile de diplome”😁!

  4. Dacă mă gândesc mai bine, folosirea termenilor „stricto sensu” și „lato sensu” îmi sugerează că totuși nu sunteți așa tânăr, așa că îmi cer scuze pentru presupunerea cu elev/student.
    Cât privește sensul cuvântului „fabrică”: să știți că pentru producția automată nu motorul electric a fost primul folosit, ci motorul cu aburi. De prima revoluție industrială ați auzit ? Motoarele cu aburi au apărut la noi încă din epoca pașoptistă, pe timpul lui Cuza funcționau în țară peste 150 mașini cu abur. Iar introducerea acestor mașini ca forță motrice în producție s-a generalizat după reforma liberală din 1887 și cea conservatoare din 1895. Ce spuneți dvs, cu folosirea electricității, e o caracteristică a celei de-a DOUA revoluții industriale, generalizată la noi abia după Primul Război Mondial. Da, ar fi posibil ca la rafinăria din Câmpina să se fi folosit motorul electric întâia dată în procesul de fabricație în România (deși mă îndoiesc, dar merită verificat). Însă asta nu înseamnă că ea a fost și „prima fabrică din Vechiul Regat”, câtă vreme la fondarea ei existau în Vechiul Regat atâtea fabrici ce produceau mecanizat – numai la noi în județ erau fabrici în toată regula pe valea Prahovei (Azuga-Bușteni-Sinaia) sau la Ploiești… Este bine să rămânem circumspecți în ce privește recordurile, care trebuie certificate serios. Eu nu mă avânt în declarații bombastice, iar dacă scriu că e unicat rafinăria, e pentru că am făcut documentare zdravănă și am certitudini strict pentru ceea ce declar: adică în ce privește locul ei între rafinăriile istorice care mai există în lume.

  5. Domnisoru Focsa, trufia este un sfetnic prost. De aceea te-ai grabit sa faci pe moralistul care urecheaza si da lectii altora. Am inteles ca te sumetesti cu ”scrierile” necitite, dar cind scrii dupa ureche si dupa wiki-academy nu ai cum sa stii regula de aur: citeste mai mult decit scrie! Pe linga multe alte lacune, se pare ca nu cunosti nici ce este lovitura ad hominem, din moment ce te vaiti ca ai fost atacat gratuit. Ti-am zis si-ti repet, un pic de smerenie nu strica. Scoala modestiei ai vizitat-o la fara frecventa. Si nici ”barbatia” pe care ti-o fluturi pe aici nu impresioneaza pe nimeni. Aia se tine in pantaloni!

  6. Interesant articol deși nu va cunosc.Am urmărit puntul de vedere al ong Suntem Romania.Ma așteptăm că acest ong să aibă o alta abordare,dar pe acolo fiecare e pe cont propriu ,Matei Sumbasacu (Ietam ) și Gh Sandu fost lider de sindicat știu ce și cum erau pe acolo,vechimea instalațiilor Sau ar putea cere informații la foștii director ing Dulgheru,Bucur,Chiorean sau la foști angajați.Un parteneriat publici privat și fosta gradina de rezervoare muzeu in aer liber.Dar statul prin organismele ei tergiversează totul.Dl Stoian cu scuzele de rigoare,in interviul din campionat spunea că orașul are potențial că are fete frumoase,de parcă la Ploiesti nu sunt,cu astfel de abordări nu vei fi băgat de Ecogen Power în seama dar nici sa îți doneze careva 10 lei că sa faci muzeu!

    1. Cu tot respectul pentru cei mentionati de dvs care au lucrat in rafinarie si cunosc foarte multe lucruri, sa stiti ca nu mai traieste nimeni care sa detina atatea informatii istorice autentice despre componentele fabricii. Majoritatea sunt noutati si pentru dansii (chiar si pentru colegi mai batrani decat dansii si mai vechi in fabrica, cu care ma consult) – aceasta pentru ca sursele informatiilor din acest serial sunt extrase din arhive pe care nu le-a mai cercetat altcineva inaintea mea, din momentul in care dosarele au fost legate prin anii 60-70 (si am dovezi concrete pentru asta). Sau sunt extrase din publicatii rarisime ale epocii antebelice, iarasi nestudiate de lucratori ai rafinariei. Documentatia si „bucataria” din spatele acestor modeste episoade ocupa peste 8GB, in mai bine de 2000 fisiere, si am adunat-o pe parcursul a 5 ani (majoritatea in ultimii 2). Serialul de aici e special facut pe intelesul marelui public, caci cercetarea redactata mai stiintific am facut-o deja publica cu alta ocazie, inca din decembrie (https://www.propatrimonio.org/scrisoare-deschisa-rafinaria-steaua-romana/) – aceasta o precizez si pentru cititorii care s-ar lasa inselati de calomniile rauvoitoare ale cuiva ce comenteaza alaturi provocand si mintind cu impertinenta cum ca as scrie „dupa wiki-academy” sau ca n-as fi citit despre subiect cu mult mai mult decat am scris…

  7. Eu am scris CRED că a fost prima fabrica,nu ca a fost prima fabrica.Ca sa ma contrazic,aș putea da exemplu filaturile,unde,daca nu ma însel,au fost primele care au folosit motorul cu abur,al lui Watt(scuzati pleonasmul),dar nu cred ca,fară motorul electric cu curent alternativ,al lui Tesla,entitatile economice puteau fi numite fabrici,in intelesul modern al cuvantului,care sa poată fi pus in sintagma „fabrici si uzine”.
    Noi aici,facem comentarii,exprimam opinii,care cum se pricepe,mai mult sau mai putin subiective,mai mult sau mai putin „bombastice”.Important este,ca atunci cand se trage linie,sa rasara un pic de adevar,de la care sa ne adapam cu totii,ca tare bun este.

  8. Îmi pare rau,lipsa unei virgule ma face foarte agramat,trebuia sa scriu:”Noi”,aici,facem…,nu „Noi aici,facem”.Asa,fara sa-ti dai seama,indirect,pui vorgulă intre subiect si predicat!
    Și daca tot am revenit,fac precizarea ca razboaiele de tesut au fost peimele utilaje echipate cu motoare cu aburi.Generand somaj,in sec.XlX ,francezii,din Lyon parca,s-au pus cu bata pe ele!

  9. Impertinent si mincinos este acela care crede ca isi poate permite sa insulte pe cineva (asa cum s-a intimplat nu numai o singura data) doar pe motiv ca formuleaza critici si opinii contrare, sau care afirma ca am spus ceea ce nu am scris. Si frustrat pe deasupra. Imi mentin apelul la modestie, chestie total straina de cineva care isi inchipuie ca atunci cand scrie mai mult decit citeste, devine automat savant intr-un oarecare domeniu. Cind o sa publici articole fundamentate in reviste internationale atestate si indexate stiintific, abia atunci (si, de fapt nici atunci) sa emiti pretentii de stapinire a domeniului. Pina una-alta, sa te dai urias in balta mica este la indemina oricui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare