Reportaje

IN MEMORIAM. Dr. Ion Bălu s-a retras în loja astrală!

Reputatul profesorul câmpinean s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani

Media virtuală a răspândit, asemenea unui trăsnet din senin, vestea plecării dintre noi a profesorului și scriitorului Ion BĂLU, știre postată pe Facebook, vineri, 26 martie 2021 la prânz, neașteptată și tocmai prin asta cumplită, nefastă și greu de crezut a fi verosimilă! Dar firul vieții eminentului Om de Carte, de Catedră și de Spirit se frânsese!

Viața

Ion Bălu s-a născut în comuna Poiana Câmpina, pe 20 octombrie 1933, fiul soților Titi Bălu și Ana (n. Nică). A urmat liceul „Barbu Știrbey” din Câmpina (1944-1952), apoi Facultatea de Filologie (1956-1960) și Facultatea de Științe Juridice (1960-1964), ambele ale Universității din București. În 1969 și-a luat doctoratul cu lucrarea „Opera lui G. Călinescu între anii 1919 și 1931”. A predat ani la rând Limba Română multor generații de elevi ai Liceului apoi Colegiului „Nicolae Grigorescu”. Profesoratul l-a dublat cu îndelungate și profunde cercetări de arhivă, alternate cu elaborarea cărților – care, de academică ținută, se constituie în veritabilă „Opera magna”, autorul impunând-o, printr-o vastă erudiție și vocație scriitoricească, într-un autentic corpus istorico-literar apt să-i consacre personalitatea în elita criticii și istoriei literare, a biografiei și monografiei – creație certificată panoramic de elevata originalitate a scrierilor purtând un nume de Pantheon: Ion Bălu! Cariera profesorală și scriitoricească l-a situat, după 1990, „în lumea universitară, oferindu-i-se catedra de Limbă și Literatura română în cadrul Facultății de Filologie a Universității Petrol și Gaze din Ploiești” (Dicționarul General al Literaturii Române, pag. 438), unde a pregătit o serie de studenți specializați în ramurile acestei discipline cu amprente umanitariste.

Opera

„A debutat în 1963 cu articole de critică și itorie literară, în „Contemporanul”, continuând cu „Gazeta literară”. „Viața Românească”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua” etc. Prima lui carte s-a intitulat „Eseu despre etapele creației”, apărută în 1970. Domeniul istoriei literare l-a abordat prin scrierile despre operele scriitorilor clasici, precum „Dimitrie Bolintineanu – călător”. Două mari personalități ale Literaturii noastre i-au atras interesul, odată cu operele acestora: Lucian Blaga și G. Călinescu. Din cercetările întreprinse, concomitent cu numeroase articole publicate în tevistele vremii, Ion Bălu a publicat cărțile de referință, macromonografii de amploare intitulate „Viața lui G. Călinescu” (1985) și respectiv „Viața lui Lucian Blaga” (1995). Remarcabilă, de luat în seamă, rămâne aversiunea lui Ion Bălu față de tentativele unor autori de romanțare, de lansările acestora în supoziții, opunând prin afirmații suportul lor documentat indubitabil. Evocarea biografiilor celor doi mari creatori denotă vibrație interioară, incitând permanent interesul cititorilor. Ion Bălu ne-a lăsat cartea monografie despre Lucian Blaga prin talentul și argumentarea devenirii lui ca om, ca poet și filosof, în conexiunile cu realitățile înconjurătoare, cu epoca în care a trăit și cu oamenii care i-au marcat existența. Insistă asupra mediului familial, relevând rolul satului natal în structurarea viziunii lui Blaga asupra lumii, demonstrând modul în care magicul, demonicul, miraculosul și arhaicul din lumea rurală își va trimite însemnele în scenariile cosmice ale poeziei și, prin proiectarea către începutul de lume a datelor realității, se vor reflecta în dramaturgia lui. Structurile aceleiași culturi „minore” se vor releva în „matricea stilistică” și „categoriile abisale” din „Trilogia culturii”, în studiile „Gândirea magică”, „Știință și religie” ș.a. Cu probe convingătoare, Ion Bălu argumentează faptul că, în activitatea dipolmatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, Lucian Blaga și-a afirmat personalitatea, conștiința profesională” (Dicționarul General al Literaturii Române, p. 438).

Un raft de bibliotecă

… Este deja neîncăpător pentru impresionanta operă a scriitorului critic și istoric literar Ion Bălu, pe care Dicționarul General al Literaturii Române o prezintă la nivel academic. Fișa titlurilor, de care mă folosesc acum, aici, enumeră cărțile eminentului autor astfel:

  • G. Călinescu – Eseu despre etapele creației, București, 1970;
  • G. Călinescu, critică și interpretare, Cartea Românească, București, 1970;
  • G. Călinescu, Bibliografie, București, 1975;
  • Marin Preda, București, 1976;
  • Cezar Petrescu, editura Albatros, 1979;
  • Viața lui G. Călinescu, două ediții, 1981 și 1994, a II-a la editura Libra;
  • Nostalgia absolutului, București, 1981;
  • Nicolae Labiș, București, 1982;
  • Lucian Blaga, București, 1986;
  • Viața lui Ion Creangă, București, 1990;
  • Viața lui Lucian Blaga, 4 volume, 1995 – 1999, editura Fundația Culturală Libra;
  • Opera lui Lucian Blaga, București, 1997;
  • Mircea Eliade, București, 1996;
  • Istoria literaturii române, I., Ploiești, 1998 (altă ed., 2001);
  • Lucian Blaga supravegheat de Securitate, 1999, în colaborare cu Dorli Blaga;
  • Moromeții, de Marin Preda, editura Dacia Cluj, 2001;
  • Opera lui G. Călinescu, 2001;
  • Ioan Alexandru, Brașov, 2002;
  • G. Călinescu – Spectacolul personalității, Fundația Culturală Ideea Europeană, 2004.

Despre cărțile lui Ion Bălu au scris Liviu Petrescu, Alexandru Piru, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Zaharia Sângeorzan, Constantin Cubleșan, Florin Faifer, Monica Lovinescu, Zigu Ornea, Irina Petraș, Dan Mănucă.

Portofoliul editorial-publicistic

Ion Bălu a îngrijit, printre cercetări documentare și elaborări de carte, edițiile monografii Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu, Nicolae Labiș, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu și Emil Gârleanu. Cu o putere de muncă pasionată, înzestrat cu o capacitate intelectuală uimitoare, Ion Bălu s-a dedicat și publicisticii istoriografice, semnând ani de zile materiale de critică literară, istorie literară, biografică și monografică, în alternanță cu cercetările de arhivă și scrierea cărților. Printre revistele centrale și cele apărute pe plan local, semnătura distinctă și prestigioasă a lui Ion Bălu s-a remarcat, pe lângă „România Literară”, în „Axioma” și în „Atitudini” (vechea serie), Presa postdecmbristă a Câmpinei – Evenimentul Câmpinei, Partener, Zarva, Jurnalul de Prahova, Oglinda de Câmpina – i-a făcut cunoscute publicului, prin interviuri, reportaje și chiar unele opinii personale, viața intelectuală și creația literară, meritele pentru prodigioasa activitate fiindu-i distinsă cu Titlul și Diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Câmpina.

Mesaj universitar

Postarea de pe Facebook care anunța moartea ilustrului profesor era însoțită de fotografia acestuia și de câteva rânduri – dovezi ale nemărginitului respect și îndurerarea indignat-resemnată a corpului profesoral universitar ploieștean: „Profesorul universitar doctor Ion Bălu s-a retras astăzi în loja astrală, alături de George Călinescu, Nicolae Labiș, Cezar Petrescu, Marin Preda, Ion Creangă, Lucian Blaga sau Augustin Buzura – scriitori asupra cărora și-a lăsat amprenta hermeneutică de înaltă calitate. Generații întregi de elevi și studenți care au avut șansa de a-l cunoaște, îl vor purta în gând, pentru totdeauna, cu pietate și maximă gratitudine. Colegii din Departamentul Filologie al facultății de Litere și Știință din Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești sunt alături de familia îndurerată. Condoleanțe!”

Serghie BUCUR

Un comentariu

  1. Dumnezeu să il odihnească in Pace!
    Un profesor, un om , un caracter… profund, deosebit, o valoare care, in timpurile noastre alterate, nu se prea mai întrezărește… asa ca s-a retras intre „ai săi”…
    A pășit pe o ultima nebanuita treapta a vieții…
    Am avut privilegiul de a-i fi student acum ~ 25 de ani…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare