Potrivit Strategiei de dezvoltare locală 2021-2027, Câmpina se încadrează în rândul orașelor care aparțin curentului „Shrinking Cities“ („Orașe în scădere“) din cauza migrației populației tinere către zone mai ofertante din punct de vedere al calității vieții.
Zilele trecute, administrația locală câmpineană a lansat spre dezbatere publică proiectul Strategiei de dezvoltare locală 2021-2027, elaborat de un colectiv de specialiști ai Urban Scope SRL în anul 2020 la comanda administrației conduse de Horia Tiseanu (în mandatul căruia a fost semnat și contractul de finanțare și realizare a acestui proiectul) și finalizat la începutul acestui an, sub îndrumarea noii administrații conduse de Alin Moldoveanu.
„Strategia de Dezvoltare Locală este un instrument de planificare pe termen mediu-lung care are rolul de a contura viitorul municipiului Câmpina, având ca ani de referință perioada cuprinsă între 2021 și 2027. Scopul principal al unui asemenea document este acela de a fundamenta deciziile de investiții prin actualizarea principalelor trăsături socio-economice și demografice ale urbei, însă, în același timp făcând referire la dezvoltarea spațială a orașului în timp și la elementele ce țin de cadrul construit și natural, atât din cadrul Unității Administrativ Teritoriale, cât și din cadrul Zonei Urbane Funcționale” – se arată în cuprinsul studiului întocmit de cei de la Urban Scope.
Studiul mai scoate în evidență, printre altele, faptul că necesitatea și obiectivele Strategiei de dezvoltare locală au la bază conceptul „Orașe în scădere”, localități afectate de migrația populației tinere către zone mai ofertante din punct de vedere al calității vieții: „În prezent, tendințele globale sunt acelea de urbanizare și de creare a unor mari poli de creștere dominați de mediul economic, la nivelul fiecărei regiuni. La nivel mondial se estimează că până în anul 2050 două treimi din populația globului va locui în orașe, iar odată cu această dezvoltare a mediului urban apar noi provocări și sunt necesare noi soluții pentru a putea construi orașele viitorului într-un mod sustenabil pe toate straturile acestuia (economic, social, edilitar și altele). Municipiul Câmpina se află, însă, în proximitatea polilor de creștere Ploiești – București – Brașov, și, în consecință, se încadrează în rândul orașelor care aparțin curentului „Shrinking Cities” („Orașe în scădere”) din cauza migrației populației tinere spre și către zone mai ofertante din punct de vedere al calității vieții. Pentru ca municipiul Câmpina să poată în perioada 2021-2027 să stopeze și chiar să combată această pierdere demografică, necesită să adopte o viziune care să vizeze bunăstarea cetățenilor și să se diferențieze de municipalitățile apropriate cu un grad mai mare de atractivitate”.
Dincolo de cadrul și corelarea programatică la nivel regional, național și european, studiul cuprinde și o serie de analize foarte interesante legate de profilul municipiului Câmpina, printre care cele referitoare la caracteristicile naturale, analiza socio-demografică, analiza socio-economică, analiza distribuției spațiale a funcțiunilor și a terenurilor ori a distribuției spațiilor verzi.
Publicăm în continuarea analizele socio-demografică și socio-economică cuprinse în Strategia de dezvoltare locală 2021-2027.
Analiza socio-demografică a municipiului Câmpina
Populație și distribuția pe sexe, categorii de vârstă și etnii
Tendințele în ceea ce privește demografia locală sunt determinate de rata natalității, a mortalității și sporul migrator și structura pe vârste, iar acestea sunt elemente primordiale în realizarea analizelor într-un cadru urban. Populația după domiciliu la 1 iulie 2020 a municipiului Câmpina, conform Institutului Național de Statistică, este de 35.960 de locuitori reprezentând astfel un procent de 4,58% din populația totală a județului Prahova. Se remarcă o tendință de scădere a populației rezidente în ultimii 20 de ani continuă de circa 12%. Această tendință de “shrinking city” este una la nivel național, însă care la nivel local este mai accentuată. Dintre cauzele acestui fenomen punctăm următoarele: spor natural negativ și sporul migrator în creștere. Structura populației pe sexe ilustrează un procentaj mai mare al locuitorilor de sex feminin. Piramida vârstelor reflectă o populație cu tendințe de îmbătrânire având în vedere faptul că populația masculină de peste 60 de ani reprezintă un procent de 12,2% din populația totală, iar cea feminină 17,9%. Indicele de îmbătrânire la nivelul lunii iulie a anului 2020 pentru municipiul Câmpina era de 1,96, iar cel al județului Prahova era de 1,39.
Spor demografic
Sporul demografic al municipiului Câmpina este în strânsă corelare cu natalitatea și mortalitatea, iar acesta este un bun indicator al tendințelor de îmbătrânire sau întinerire a populației. În ultimii 10 ani, tendințele sporului mortalității și natalității sunt conform graficului alăturat. Sporul natural este unul negativ cu o diferență medie de circa 166 persoane reprezentând un procent de aproximativ 4,4 % din sporul natural al județului Prahova care este, asemenea, negativ. În ceea ce privește numărul persoanelor care s-au căsătorit în ultimii 10 ani și acesta este în descreștere, în timp ce numărul divorțurilor este fluctuant.
Spor migrator
Scăderea numărului populației este cauzată și de fluxul mai mare de migrare din municipiul Câmpina decât de stabiliri în oraș. Acest indicator al scăderii demografice este unul important pentru dezvoltarea viitoare a municipiului, iar în această privință evoluția viitoare a municipiului necesită sprijin din partea domeniului economic prin noi oportunități ale pieței muncii. Din graficul alăturat, reies diferențele între cei care optează pentru a pleca din Câmpina și cei care aleg să se mute în oraș care în ultimii ani par să se mențină pe același trend ascendent. La nivel național, există un spor migrator negativ cu persoane care emigrează definitiv în străinătate. În anul 2019 din muncipiu Câmpina 55 de persoane au emigrat definitiv, iar țările preferate sunt: Italia, Marea Britanie și Spania. Motivările pentru care populația rezidentă emigrează sunt variate și personale, însă se concentrează asupra oportunităților de dezvoltare (mediul educațional), constrângeri financiare (mediul economic) și calitatea vieții (mediul social).
Analiza socio-economică a municipiului Câmpina
Forța de muncă
Relația dintre tendințele demografice și situația economică a unui oraș a fost un subiect de studii încă din secolul al XIX-lea, iar părerile specialiștilor diferă în funcție de fiecare oraș în particular, dat fiind faptul că pe lângă număr total al rezidenților un alt spect de importanță este structura populației pe vârste. Creșterea economică într-un bazin demografic este în strânsă legătură cu forța de muncă disponibilă în acel spațiu urban, precum și cu costurile de întreținere a populației inactive care pune presiune pe sistemul social local și constrânge puterea de investiții a unui oraș. La nivel mondial, populația activă este în continuă scădere în timp ce economia continuă să fie în creștere, în ciuda crizelor financiare care o perturbă, datorită inovărilor din domeniul tehnologiei care a crescut productivitatea prin eficientizarea proceselor. Așadar domeniul tehnologiei este unul cu o importanță semnficativă în îmbunătățirea calității vieții. Conform datelor statistice de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova, numărul șomerilor la nivelul județului Prahova și la cel al municipiului Câmpina a variat precum este ilustrat în graficul realizat pentru perioada 2015-2019. Numărul mediu al salariaților din județul Prahova și din municipiul Câmpina se prezintă conform graficului alăturat. Populația activă a unui oraș se consideră a fi alcătuită din toate persoanele de peste 15 ani, care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând populația ocupată și șomerii, iar la nivelul municipiului Câmpina aceasta totaliza în luna iulie a anului 2020 un număr de 31.925 de persoane. Populația ocupată cuprinde totalitatea persoanelor de 15 ani și peste care au desfășurat o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință în scopul obținerii unor venituri.
În cazul municipiului Câmpina, acest indicator pentru anul 2019 a avut valoarea de 31.819 persoane, reprezentând un procent de aproximativ 88,5% din totalul populației locale, însă, conform numărului salariaților declarați de AJOFM, numărul celor care au venituri salariale reprezintă un procent de 30%.
Discrepanța identificată privind populația ocupată și populația cu venituri salariale poate avea următoarele cauze: • la nivel național, nu există cultură privind angajarea în rândul tinerilor pe timp sezonier sau până la finalizarea studiilor liceale (categoria de vârstă 15-18 ani); • persoanele ce ating vârsta de pensionare (63 femei, 65 bărbați), nu continuă să obțină venituri remunerate și înregistrate la AJOFM; • persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și care nu au un venit remunerat și înregistrat la AJOFM, dar beneficiază de ajutoare sociale, nu sunt incluse la categoriile de persoane șomere, însă sunt incluse la categoria de persoane active.
În ceea ce privește distribuția salariațiilor pe domenii de activitate CAEN în anul 2019, principalele domenii care oferă locuri de muncă sunt: Industria prelucrătoare, Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor și Construcțiile. Acestea reprezintă domeniile în care activează un procent de 67% din totalul salariaților din municipiul Câmpina și, respectiv, 66% din totalul salariaților la nivelul județului.
332 de proiecte și finanțări de sute de milioane de euro în perioada 2021-2027
Pentru a stopa și combate pierderea demografică, cauzată pe de o parte de tendința de îmbătrânire a populației, pe de alta de numărul tot mai mare al populației tinere și active care continuă să se stabilească în alte zone, autorii studiului, de comun acord cu autoritățile locale, propun un număr de 332 de proiecte repartizate pe diverse domenii – obiective strategice și specifice care ar putea să fie realizate în următorii șapte ani cu sute de milioane de euro, fonduri obținute, teoretic, din surse de finanțare europeană, dar nu numai.
Iată care sunt câteva dintre cele mai interesante proiecte cuprinse în Anexa 1 a Strategiei:
– Realizarea de parcuri fotovoltaice: valoare estimată 20 milioane euro;
– Centura de est a municipiului Câmpina (construirea unui drum ocolitor prin cartierul Slobozia, paralel cu râul Doftana, până la ieșirea din oraș către comuna Valea Doftanei, în scopul descongestionării pe străzile Calea Doftanei și Voila): 20 milioane euro;
– Net City Câmpina, rețea subterană unică pentru comunicații, fibră optică și rețele electrice: 1 milion euro;
– Câmpina Velo City – sistem integrat de mobilitate: 0,9 milioane euro;
– Extinderea/ îmbunătățirea accesului pietonal și cu bicicleta către zona de agreement Voila: 5 milioane euro;
– Refacerea Mocăniței pe traseul Câmpina – Valea Doftanei: 20 milioane euro;
– Safe City – platform inteligentă pentru cetățeni în vederea creșterii siguranței publice: 2 milioane euro;
– Realizarea unei rețele noi de apă și canalizare și retehnologizarea stației de epurare a Spitalului Voila: 15 milioane euro;
– Montarea de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei necesare iluminatului stradal: 20 milioane euro;
– Branșarea la rețeaua de canalizare a gospodăriilor ai căror proprietari nu au posibilități financiare de executare a lucrărilor: 7 milioane euro;
– Extinderea rețelei de utilități – gaze natural, energie electric și rețele de telecomunicații: 25 milioane euro;
– Construire parcare supraetajată Piața Centrală: 2 milioane euro;
– Construirea de locuințe dedicate tinerelor familii/ tinerilor: 10 milioane euro;
– Amenajarea acoperișurilor verzi pentru clădirile din municipiul Câmpina: 10 milioane euro;
– Construirea și dotarea unui corp nou de clădire aparținând Spitalului Municipal din Câmpina: 20 milioane euro;
– Investiții în regenerarea și decontaminarea siturilor poluate: 50 milioane euro;
– Modernizare zona de agrement „Fântâna cu cireși”: 1,5 milioane euro;
– Construirea unui spațiu de agrement complex, parc de distracții și aqua-parc în Câmpina: 10 milioane euro;
– Amenajarea ștrandului Casa Tineretului din Municipiul Câmpina: 10 milioane euro;
– Amenajare pista de aeromodelism si pista de karting: 0,2 milioane euro
– Restaurarea și punerea în valoare a monumentului istoric Capela Dumitru V. Hernia din Câmpina: 10 milioane euro;
– Realizarea unei săli de sport polivalentă a municipiului: 2 milioane euro;
– Amenajarea unui observator astonomic în Municipiul Câmpina: 3 milioane euro.
