VIDEO. Opinii pro și contra privind impactul și eficacitatea măsurilor antidrog prevăzute de Legea „2 Mai”

Legea „2 Mai”, votată recent de Parlament și promulgată de președintele României, prevede sancțiuni drastice pentru traficul și consumul de droguri de risc și mare risc. Contestatarii acestei legi susțin că termenul de „traficant de droguri” nu este destul de clar definit și nu face distincție între consumator, micul traficant și marele traficant, lăsând deschisă calea legiuitorului de a pedepsi inclusiv dependența, care potrivit medicilor specialiști trebuie tratată cu mare responsabilitate și nu încarcerată.
Statistic, autoritățile statului român arată că peste 80% dintre cazurile de trafic de droguri finalizate cu dosare în instanță sunt pentru cantități de sub 5 grame de astfel de substanțe interzise. Într-o recentă declarație publică, Alex Florența, procurorul general al României, afirma că în 2023 instanțele au avut de soluționat 26.000 de dosare de trafic de droguri, dintre care 15.000 înregistrate doar anul trecut.
Potrivit contestatarilor Legii „2 Mai”, aceste cifre ridică mari semne de întrebare, dacă ar fi să luăm în considerare numai și faptul că statul francez, cu o populație de patru ori mai mare decât a României, a admis oficial existența a 17.000 de dosare în care sunt incriminați traficanții de droguri la nivelul anului 2021.
„Nu poți să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieți și după să umbli liber pe străzi. Locul traficanților este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai. Să fie clar, avem nevoie de legi de partea victimelor, pentru că trebuie să ne protejăm tinerii de traficul de droguri” – declara ministrul Justiției, Alina Gorghiu, după ce legea a trecut de Parlament.
Noua lege de combatere a traficului de droguri prevede, printre altele și următoarele: „Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează fără drept operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoacive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”.
Medicul psihiatru Eugen Hriscu, specialist în tratarea și prevenirea dependențelor, crede că aceste prevederi legislative creează mai mult probleme decât cele pe care încearcă să le prevină autoritățile.
Argumentele pro și contra Legii „2 Mai” au constituit tema de discuție a emisiunii FAȚA ȘI REVERSUL, realizată de Florin Frățilă la Dada TV Ploiești, în cadrul căreia Irina Minescu – medic primar psihiatrie copii și adolescenți, Claudia Bârsan – șeful Centrului Regional Antidrog Ploiești și medicul psihiatru Eugen Hriscu au dezbătut pe larg problematica consumului și a traficului de droguri din România.

Declarații pe scurt

Irina Minescu:

• Substanțele cele mai consumate de tinerii noștri sunt, din păcate, etnobotanicele. Și spun asta pentru că au efecte distructive și pot da tulburări psihice grave. Pentru dependenții de droguri și pentru consumatori, doar o lege și aceste măsuri polițienești nu cred că vor rezolva problema.
• Pentru tratarea dependențelor, Agenția Națională Antidrog are planuri doar pe hârtie, noi ne-am confruntat cu părinți care avea adolescenți cu probleme și nu au găsit sprijin la Agenția Națională Antidrog, în sensul unui tratament susținut cu o intervenție terapeutică specifică dependenților și consumatorilor de droguri.
• Faptul că un tânăr poate ajunge să aibă cazier după o distracție la un majorat unde a consumat o țigară de cannabis mi se pare destul de grav, în sensul că îl dizabilitează pe termen lung, pentru că va avea cazier, va face pușcărie.

Claudia Bârsan:

• În lege este definit termenul de consumator astfel încât să putem face diferența între o infracțiune de trafic și o alta în care vorbim despre deținere în vederea uzului propriu.
• Orice operațiune cu substanțe din categoria drogurilor, în România este ilegală.
• Dacă un tânăr care nu face altceva decât să-și procure substanțe interzise pentru consum se duce și oferă unui copil din apropierea d-voastră, care n-ar fi avut niciodată intenția să facă lucrul acesta, e bine?! Să știți că cel mai mare factor de risc în zona aceasta, a consumului de droguri, sunt legile și normele sociale, care sunt favorabile comportamentelor de consum și abuz de droguri. Din păcate, conform statisticilor noastre, în România, un număr din ce în ce mai mare de tineri consideră că nu este periculos să consumi droguri.
• Dacă vom înțelege să facem front comun pentru acești consumatori, abia atunci vom putea face ceva real ca să nu se mai ajungă în această situație.

Eugen Hriscu:

• Consumul de droguri în România este un element dramatic tocmai din cauza acestor legi și acesta a fost sensul scrisorii pe care am adresat-o Președinției și oamenilor politici în general. Am avertizat că genul acesta de legi, care cresc pedepsele și care orientează politicile statului către un război împotriva drogurilor, au mai fost încercate și rezultatele sunt întotdeauna dezastruoase. Drogurile devin mai puternice, mai toxice, consumatorii sunt forțați să nu ceară tratament pentru că le este teamă de a fi inculpați. Genul acesta de legislație creează probleme mai mari decât cele pe care încearcă să le rezolve. Germania a semilegalizat, începând de azi, cannabisul. Să nu vă imaginați că guvernul german a făcut acest lucru dintr-o dorință de a da cannabis la populație, ci tocmai pentru că există această explozie a drogurilor sintetice care vin atât din est, din China și India, cât și din vest, din SUA. Practic, Germania încearcă să orienteze populația către răul cel mai mic.
• Statul român va cheltui zeci de milioane de euro pe an pentru a ține în pușcărie niște oameni care ar putea fi tratați, recuperați.