Luna aceasta se împlinesc 34 de ani de la cel mai important eveniment din istoria recentă a României – Revoluția din decembrie 1989, care a marcat sfârșitul epocii comuniste odată cu dispariția dictaturii ceaușiste.
De-a lungul acestor ani, publicația noastră a scos la lumină o serie întreagă de informații inedite ce prezintă, din perspective diferite, povestea evenimentelor care au avut loc la Câmpina în decembrie 1989, fie că a fost spusă sub forma unor interviuri cu oameni direct implicați în sfera de putere a acelor vremuri, fie prin intermediul unor mărturii publicate în volume dedicate acestui eveniment istoric.
Continuăm demersul nostru jurnalistic prezentând astăzi povestea mai puțin cunoscută a lui Dragoș Dumitriu, omul căruia îi datorăm imaginile unice de la manifestația spontană ce a avut loc la Casa Științei (în prezent Casa Tineretului) și care au constituit tema emisiunii „Fața și Reversul”, realizată de Florin Frățilă la Dada TV Ploiești la care au fost invitatați să participe profesorul Ion Ghica, participant activ la evenimentele din decembrie 1989 desfășurate la Câmpina și IT-stul Ionuț Oprea, fondatorul paginii de Facebook „Câmpina în imagini”, mai cunoscut câmpinenilor pentru o altă inițiativă care a căpătat amploare local – „Căsuța cu cărți”.
În prezent, Dragoș Dumitriu trăiește alături de familie în SUA și își reamintește cu emoție momentele în care a realizat fotografiile-document ce ne oferă astăzi șansa să retrăim, cu ajutorul imaginilor, o pagină importantă a istoriei noastre locale.
„Lucram la Institut, care era la două case distanță de casa noastră, pe strada Plevnei nr. 3, peste drum de grădiniță. Tata m-a sunat la serviciu să-mi spună că tăiaseră porcul și să vin acasă la prânz pentru pomana porcului. Ajuns acasă, am deschis televizorul să testez repede o consolă de jocuri la care lucram. La TV era un grup și Mircea Dinescu – în mod neobișnuit pentru programul TVR. Am înțeles că e ceva în neregulă, am decis să mă întorc la Institut să le spun și lor… Cu o oră înainte, habar nu aveam și bănuiam că nimeni nu știa. Ajuns la Institut, deși aparent era activitate de lucru, un grup era într-o magazie, ascultând Europa Liberă, alții se uitau la televizor într-o sală de ședințe. Se confirmase că sunt în desfățurare revolte în toată țara. Nu era un telefon liber nicăieri, toată lumea suna în toată lumea. Mi-am luat aparatul foto și am plecat pe jos să mai iau teleobiective și filme de la Casa Științei, unde gestionam un laborator pentru pasionații de fotografie și unde țineam și cursuri de fotografie dacă era interes. Pe drum, am văzut grupuri de oameni care convergeau în grupuri din ce mai mari. Mulți se întrebau ce să facă și au decis repede să „cucerească” primăria, miliția, securitatea. Un grup părea să aibă în frunte interlopi, foști pușcăriași și „golani”. Aveau steaguri, bâte etc. Când am ajuns la Casa Științei, nu era nimeni la recepție, erau la TV cu ușa încuiată. Am urcat, am ciocănit, le-am spsus cine sunt, m-au recunoscut și m-au lăsat înăuntru. Planul meu era sa plec la București să fac poze (făcusem liceul în București, aveam prieteni și foști colegi acolo). Majoritatea îmi spuneau că e foarte riscant și că nu are sens, că totul va fi înăbușit până a doua zi. Între timp, s-a strâns lume afară, am ieșit pe geam pe acoperișul intrării dinspre bulevard și am facut pozele astea” – ne transmite Dragoș Dumitriu în corespondența din SUA.
Inspirat de povestea câmpineanului ce a emigrat în America și pasionat de istoria Câmpinei, Ionuț Oprea și-a propus să organizeze în cea de-a doua parte a lunii decembrie, la Prăjitoria cu Povești (str. Griviței nr. 71 A) o expoziție în care vor fi prezentate atât fotografiile realizate de Dragoș Dumitriu, cât și aparatul foto utilizat de acesta.
„Fără exagerare, camera asta efectiv a deschis sute de uși, în feluri inimaginabile. Nu am atins-o de peste 30 ani și ceea ce am făcut cu ea atunci, continuă să deschidă azi uși pe care nu le cunoșteam ieri” – a scris Dragoș Dumitriu într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
Ion Ghica, declarații pe scurt:
- La revoluție, singurul care a rămas în Primăria Câmpina a fost viceprimarul Victor Bercăroiu, restul s-au topit.
- Cum am ajuns la Casa Științei le-am spus conducătorilor de acolo, lui Bebe Văleanu, să închidă ușile și m-am dus unde știam că este portretul cel mare al lui Ceaușescu și l-am pitit într-un birou. Pentru că altfel nu mă lăsau să-l scot în fața mulțimii.
- Eram tânăr și naiv la vremea respectivă. Până la urmă ne-am dumirit despre ce a fost vorba la revoluție.
- Eu cred că foarte mulți dintre cei care au format Frontul Salvării Naționale la Câmpina au fost înțeleși să se întâlnească la Primărie.
- Eu am fost cu mașina, o dubă de la Pompieri, prin tot orașul să anunț cu portavocea că apa este otrăvită. A fost un zvon fals, dar în momentele acelea trebuia să avertizăm populația.
- La noi, la Câmpina, n-a fost revoluție. Cu toate astea, sunt sigur că sunt cel puțin 20-30 de persoane care au certificat de revoluționar cu merite deosebite.
Urmăriți în continuare emisiunea pe parcursul căreia Ion Ghica și Ionuț Oprea comentează pe marginea acestor imagini care au rămas mărturie unui episod important în istoria noastră.
Are dreptate prof Ion Ghica.Numai că și acum conduc serviciile și urmașii nomenclaturiștilor Oamenii rationali mor de foame și de dor prin străini.Nu a fost revoluție,revolta sociala.Unii din cei morți la Otopeni și din manifestații prezenți nu au obținut certificat de revoluționar.Nu dau nume,pe surse e adevărat.Securitatea încă veghează dar și masonii occidentului.Daca viața îți oferă nedreptăți sa nu îți para rău.Columbeanu,Petre Roman,Serghei Mizil….cine au fost atunci și cine sunt azi.Au făcut acea mascarada de Crăciun,tutankamon Iliescu e viu încă,teroriști și spioni civili exista.Oamenii ăștia in haina militară,securitate,miliție,etc ,bugetari și speciali.Tineretul de azi: discoteci,gagici,mașini,coca….vreți că ei să conducă.Ei sunt mai de sacrificiu decât decrețeii și cei cu cheia de gât.
„Damfu'”cu „noi muncim nu gandim” a venit si la Campina,dar,neavand spor la suprafată,a patruns pe usa din dos la sediile filialelor partidelor cu iz democratic,aducandu-le si pe ele la acelasi numitor.Si totusi,majoritatea campinenilor au votat intodeauna altfel decat lumea din Vechiul Regat.