Petre Butufei in memoriam (1955 – 2024)

Doliu în fotbalul românesc. Petre Butufei, ”fundașul cu șapte inimi” sau ”fundașul de fier” ce a activat 11 sezoane la Petrolul Ploiești, ne-a părăsit mult prea devreme, la vârsta de 69 de ani. 

Fostul căpitan al Petrolului a trecut în neființă în ziua de 6 martie, lăsând în urmă o carieră impresionantă în culorile galben-albastre și nu numai.
Născut la 29 iunie 1955 în comuna prahoveană Provița, Petre Butufei avea să-și înceapă cariera fotbalistică în anul 1969, la Poiana Câmpina, unde și-a petrecut toată perioada junioratului, iar în anul 1976 a fost transferat la Petrolul Ploiești, pentru ca în 1977 să debuteze în prima ligă a fotbalului românesc, în meciul dintre Petrolul și ASA Târgu Mureș.
În toată cariera sa de jucător a strâns 338 de prezențe oficiale în divizia A, divizia B și Cupa României, înscriind 13 goluri. Din păcate nu a fost selecționat niciodată la echipa națională a României.
Înainte de a-și încheia cariera de jucător, Petre Butufei a activat în perioada 1987 – 1992 la Flacăra Moreni, echipă la care a cunoscut și recunoașterea internațională, fiind integralist în dubla manșă din cupele europene, unde morenarii au avut o prestație bună în fața deținătoarei Cupei Campionilor Europeni, FC Porto.
După 1992, Butufei a ales să se întoarcă la echipa sa de suflet, Petrolul Ploiești, în calitate de antrenor la copii și juniori.

Despre tot ceea ce a reprezentat acest simbol al ”Lupilor Galbeni” în fotbalul românesc, istoria scrisă și mai ales cea nescrisă a acestui fotbalist de excepție, aveți ocazia să aflați din emisiunea FAȚA ȘI REVERSUL realizată de Florin Frățilă la Dada TV Ploiești, în cadrul căreia Vasile Cosarek – fost coleg cu regretatul Butufei la Petrolul Ploiești, Răzvan Frățilă – autorul unei lucrări memorialistice de excepție, ”Petrolul Ploiești, istorie și tradiție” și jurnalistul sportiv Octavian Cojocaru, la rândul său autor a trei volume unice despre istoria fotbalului câmpinean, au ținut să-i aducă un ultim omagiu celui dispărut.

Declarații pe scurt

Vasile Cosarek:

• ”Petre Butufei a fost un exemplu pentru noi toți în acea perioadă în care am jucat împreună și, dacă vreți, și pentru cei care au urmat. A impresionat prin devotament și multă seriozitate în ceea ce privește antrenamentele, jocurile și, bineînțeles, prin spiritul de echipă care la un moment dat, jucând alături de el, a devenit molipsitor”.

Răzvan Frățilă:

• ”Din mărturiile foștilor coechipieri și ale suporterilor, Petre Butufei a fost un fundaș demn de tot respectul. I se spunea fundașul cu șapte inimi sau fundașul de fier. Într-atât de mare era dorința lui de a apăra culorile clubului, de a face față cu brio atacurilor adversarilor, încât era capabil să-și bage capul în gheata acestora. Eu am comparat asta cu ceea ce făcea excepționalul Emerich Vogl în perioada Juventusului”.

Octavian Cojocaru:

• ”Petre Butufei a fost unul dintre marii fotbaliști pe care Poiana Câmpina i-a dat fotbalului românesc. I s-a spus fundașul cu șapte inimi, dar puțină lume știe că a început fotbalul la Poiana Câmpina în 1969, iar în 1971 a jucat la Rafinăria Câmpina în rolul de junior atacant. Antrenorul Nicolae Stoian, fost mare fundaș în anii 50 la Poiana și unul dintre cei mai longevivi antrenori câmpineni, a văzut la Butufei potențialul unui fundaș foarte bun și l-a reprofilat”.
• ”Petre Butufei a fost o prezență constantă în lotul Petrolului. Gândiți-vă că el a prins ca adversare cele mai puternice echipe din campionatul României la acea vreme, Craiova Maxima, Dinamo semifinalistă în Cupa Campionilor Europeni, formidabila Steaua și s-a luptat în teren cu mari jucători ca Balaci și Hagi”.