Înființată în anul 1931, Federația Română de Ciclism trece în ultimii ani printr-o perioadă de profunde transformări din punct de vedere organizatoric, odată cu apariția mai multor discipline ale acestui sport la nivel internațional.
Dacă altădată ciclismul pe șosea era vârful de lance în calendarul competițional internațional, astăzi o serie întreagă de ramuri și subramuri, cum ar fi mountain-bike-ul, au din ce în ce mai mulți adepți în competițiile din întreaga lume.
Potrivit afirmațiilor președintelui Federației Române de Ciclism, Cătălin Sprinceană, în țara noastră, cea mai dezvoltată ramură în prezent este mountain-bike-ul și asta pentru că „este un sport accesibil pentru toată lumea”, a explicat acesta.
Dincolo de provocările venite la pachet odată cu noile discipline, cluburile private și federația de specialitate înregistrează progrese remarcabile în ceea ce privește formarea tinerei generații de cicliști profesioniști, cel mai bun exemplu fiind faptul că anul acesta, la Campionatele Balcanice care au avut loc în Grecia, sportivii români au dominat competiția, câștigând șapte medalii de campion și patru de vicecampion, întrecându-se cu cei mai puternici rutieri din zona balcanică.
Invitați la emisiunea „Fața și reversul” realizată de Florin Frățilă la Dada TV Ploiești, Cătălin Sprinceană – președintele Federației Române de Ciclism și ploieșteanul Marian Frunzeanu, multiplu campion național și vicecampion balcanic la ciclism, au răspuns întrebărilor legate de istoria și starea actuală a ciclismului românesc, povestind între altele episoade mai mult decât interesante din experiența fiecăruia în cariera dedicată acestui sport.
Declarații pe scurt:
Cătălin Sprinceană:
- Ciclismul românesc este într-o continuă dezvoltare, mai ales în ultimii doi ani, după perioada de pandemie, atunci când oamenii au înțeles că trebuie să fie mai aproape de natură.
- Ciclismul a atras sub umbrela sa foarte multe discipline la nivel internațional, s-au creat foarte multe ramuri și subramuri, iar în România, cea mai dezvoltată este mountain-bike-ul, pentru că este accesibilă pentru toată lumea.
- Mircea Romașcanu este o legendă a ciclismului românesc. Să ne reamintim că a câștigat, înainte de 1989, Cursa Păcii, o competiție foarte importantă care în acea perioadă era un fel de Turul Franței pentru sportivii din estul Europei.
- În timpul pandemiei am organizat curse cicliste în spațiul virtual. Fiecare ciclist avea un avatar personal, avatarele se întâlneau într-un soft și pedalau de oriunde din lume. Există chiar campionate mondiale de ciclism virtual.
- Turul României, Mica Buclă, este mai mult decât un concurs de ciclism, este un motor al sportului românesc și un ambasador al țării. Anul acesta așteptăm să vedem dacă va mai avea loc, pentru că a fost amânat. (Președintele Federației a evitat, de fapt, să spună cu subiect și predicat, că guvernanții n-au alocat banii necesari pentru organizarea acestui eveniment sportiv de importanță internațională, România riscând să se facă de râs și la acest capitol – nota redacției).
Marian Frunzeanu:
- Copiii pe care îi antrenez sunt idolii mei. Îmi face o plăcere imensă să încep de la zero antrenamentele cu acești copii și în câțiva ani să-i văd campioni. Exemple concrete sunt David Coman – campion balcanic la cadeți anul acesta și Gabriel Andronache, ce vine tare din spate.
- Calificarea la Turul Franței, pentru orice ciclist din lume, este o mare performanță. Nu mai vorbim de clasarea în primii zece.
- Nu oricine vine să practice ciclismul, doar oamenii puternici se apucă de acest sport.
