Identificată de primarul Câmpinei, Alin Moldoveanu, într-o recentă postare pe pagina sa de Facebook, drept una dintre principalele forțe politice ce reprezintă, cităm „interesele unui grup care nu mai are control asupra orașului de când am ieșit eu primar și care are ca țintă blocarea fondurilor europene”, organizația locală a PMP reacționează prin vocea președintelui Adrian Pițigoi, care îi răspunde fără menajamente primarului în cadrul emisiunii Interviurile Oglinda de Azi.
DECLARAȚII: „Dacă gruparea din PMP ostilă lui Cristian Diaconescu va câștiga litigiul din partid, îmi voi da demisia, pentru că ceilalți nu mă reprezintă! ♦ PMP nu este o remorcă a PNL în Consiliul Județean. ♦ Particip la ședințele Consiliului Local pentru că vreau să văd cu ochii mei ce se întâmplă acolo. ♦ Am solicitat administrației Dobre – Moldoveanu să ne răspundă la multe întrebări legate de PUZ-ul cu pasaj subteran și n-am primit niciun răspuns, ca de altfel nici sutele de câmpineni care se adresează administrației. ♦ Administrația Dobre – Moldoveanu nu va trece PUZ-ul prin Consiliul Local dacă nu rezolvă problemele ridicate de cetățeni! ♦ Retorica de victimă, cu grupări care se află în spatele partidelor politice și vor răul Câmpinei, nu mai ține! ♦ Realizările administrației Moldoveanu în acești doi ani de mandat sunt trei: ghivecele de plastic montate în centrul orașului, o creșă pe Voila care se află în lucru și acel giratoriu odios de plastic din zona Răcitor. ♦Diferența dintre mine și primarul Moldoveanu este vârsta la care ne-am luat Bacalaureatul. Și cu asta am spus tot!”
Printre cele mai interesante subiecte abordate în cadrul interviului pe care vă invităm să-l urmăriți mai jos se numără și cele referitoare la alianțele politice tot mai volatile ale PMP în Consiliul Județean Prahova și în Consiliul Local Câmpina, la PUZ-ul cu pasaj subteran în varianta propusă de primar, la acordul de parteneriat dintre CJ Prahova și Primăria Câmpina și nu în ultimul rând la afirmațiile primarului Alin Moldoveanu, potrivit cărora o mare parte din partidele reprezentate în Consiliul Local fac jocul unei grupări ce ar avea interese să blocheze proiectele cu fonduri europene.
5 Comentarii
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!
Stimabile domn Ionuț Pițigoi… ați fost viceprimarul municipiului 4 ani, cu puteri depline și majoritate în consiliul local. Ce ați făcut dumneavoastră ca să dați sfaturi? Ați candidat de mai multe ori și de fiecare dată câmpinenii v-au respins. Trebuie să pricepeți că sunteți dorit. Faceți un pas în spate. Semănați foarte mult la demagogie cu primarul Moldoveanu.
Să detaliem puțin Domnule Pitigoi Ioan Adrian lucrurile efective, care se văd, mai exact lucrările de care v-ați ocupat, cele de reparații și întreținere a domeniului public. Care considerați că sunt cele mai importante?
Sunt foarte multe lucrări care au fost realizate în acest mandat la capitolul reparații. O să încerc să le grupez cumva și o să încep cu o serie de lucrări la care eu, personal, am ținut foarte mult. Este vorba despre cabinetele medicilor de familie. Aceste spații aparțin Primăriei și se impunea reabilitarea lor de urgență. Am început cu cabinetele de pe strada Tineretului, am continuat cu reparațiile la cabinetele de pe strada Griviței și Calea Doftanei, iar la final am realizat lucrările la cabinetele de pe Castanilor. Aceste lucrări s-au realizat în 2017 și 2018 și când spun reabilitare mă refer la tot ce presupune acest termen, de la înlocuirea tâmplăriei, la igienizări, la montarea de linoleum medical și până la reabilitarea din punct de vedere termic a clădirilor. O altă serie de lucrări la care am ținut foarte mult vizează reabilitarea scărilor de pe Bulevardul Culturii și din zonele adiacente acestuia. Din punctul meu de vedere și, probabil, nu doar al meu, Bulevardul Culturii este una dintre zonele superbe ale Câmpinei. Fusese reabilitat, dar în lucrările respective nu au fost incluse și scările vechi și degradate. Am început cu scările de pe bulevard, de la Gura Leului, apoi am continuat cu scările de pe strada Lt. Col. Oprescu Adrian, unde intervenția a fost ceva mai dificilă, pentru că aici am realizat și un canal transversal pentru colectarea apelor pluviale, am montat și borduri pentru ca apa să nu se mai scurgă în gospodăriile oamenilor, fiind o zonă în pantă, destul de dificilă. Aceste lucrări au fost efectuate cu Atelierul de Infrastructură Urbană din cadrul Primăriei și cred eu că am făcut treabă bună. La final am reabilitat și scările, s-a îmbunătățit imaginea întregii zone. La același capitol menționez scările din zona străzilor Victor Babeș – Podului, zonă adiacentă Bulevardului Culturii. Haideți să ne amintim și de reabilitarea Aleii Gornistului și a scărilor din această zonă, precum și reabilitarea treptelor care fac legătura între străzile Schelelor și Parcului, lucrare realizată tot cu Atelierul de Infrastructură Urbană. Toate aceste lucrări trebuiau realizate, toate aceste scări sunt folosite de cetățeni, sunt importante pentru ei și tocmai de aceea se impuneau lucrările de reabilitare. Așa cum se impuneau și la scările de la Poșta Mică, aproape dărâmate, sau la scările și platformele situate în centrul orașului, între fosta Casă a Cărții și pasajul de la ceas. Treptele erau ciobite, crăpate, lipseau bucăți de pavaj, deci era absolut necesară o intervenție pe acest tronson intens circulat de câmpineni de toate vârstele. Referitor la lucrările realizate cu Atelierul de Infrastructură Urbană, trebuie să se știe faptul că astfel am realizat și o economie la bugetul local, pentru că s-au plătit doar materialele necesare, nu și manopera, ceea ce este important, cred eu.
Erau lucrări necesare, fără îndoială, dar partea de infrastructură a străzilor rămâne marea durere a câmpinenilor. Străzi, trotuare, parcări…
Aceasta este următoarea serie de lucrări la care doream să mă refer. Totuși, trebuie să fac o precizare. Eu m-am ocupat doar de reparații, deci de repararea unor străzi, nu de modernizarea lor, care înseamnă investiții, iar acestea sunt în atribuția domnului primar. Pe parte de reparații, anual am avut programul de reabilitare a străzilor prin plombare și turnarea de mici covoare asfaltice. Anual s-au alocat bani pentru aceste lucrări, precum și pentru reabilitarea unor alei și, bineînțeles, realizarea unor trotuare. Vă dau exemplu strada Constantin Istrati, unde au fost reabilitate trotuarele, dar și aleea care face legătura cu Rahovei. De asemenea, au fost reabilitare trotuarele de pe strada Toma Ionescu, aleile care duc la blocuri, precum și parcarea de pe strada Maramureș, parcarea situată între străzile Amurgului și Ana Ipătescu și parcarea de pe Calea Doftanei din apropierea intersecției cu strada Voila. Strada Tineretului a fost reabilitată în totalitate. La același capitol am avut și reabilitarea Bulevardului Carol I, la intersecția cu Schelelor și Sondei, o zonă unde carosabilul era afectat după lucrările de schimbare a conductei de apă.
Mai sunt și alte categorii de lucrări importante la care aș vrea să mă refer. De exemplu, reparațiile de la Căminul Energetic, un lucru chiar extraordinar, pentru că parterul și primul etaj erau foarte degradate, iar acum acolo s-au mutat aproape 30 de familii, în acele locuințe sociale moderne. Reparațiile de la tribunele și vestiarele Clubului Sportiv Câmpina, situate la terenul sitentic de la Petrol și aici trebuie să spun că am susținut permanent amenejarea bazei sportive Petrol. De asemenea, părculețul de la intersecția străzilor Frații Golești și Griviței, din apropierea Casei de Cultură. Au fost reabilitate mai multe locuri de joacă din localitate și au fost modernizate stațiile pentru transportul în comun. Suntem un municipiu și trebuie să ne comportăm ca atare în tot ceea ce ține de domeniul public. Trebuie să se vadă asta, trebuie să se vadă respectul nostru pentru Câmpina, de la intrare până la ieșire. Apropo de asta, vă reamintesc și de montarea a trei catarge pe care au fost arborate drapelul național, cel al Uniunii Europene și cel al Câmpinei, la sensul giratoriu de la intersecția Bulevardului Nicolae Bălcescu cu Calea Dacia și pe Bulevardul Carol I, la intrarea dinspre Cornu. Aici, la intrarea dinspre Cornu, a fost amenajat și micul spațiu verde din apropierea locului unde au fost montate catargele. Sigur, mai sunt și alte lucrări, dar mă opresc aici și poate vom mai avea ocazia să vorbim despre ele. Sunt mândru de tot ce am făcut și sunt convins că oamenii văd aceste lucruri și apreciază. Mă bucură faptul că rămâne ceva în urma mea.
O întrebare, retorică desigur, pentru această administrație , cea mai slabă din ultimii 100 de ani în opinia mea : ce mari proiecte cu bani europeni ați demarat și ” opoziția odioasă” v-a pus bețe în roate? Nimic, niente, nula,zero!
Dacă ne-o ajuta Dumnezeu să scăpăm mai repede orașul de Ceaușescul Câmpinei, sub nicio formă n-ar trebui să dăm din lac în puț ! Ascultați cu atenție pozițiile și concepțiile exprimate aici – de pildă la minutul 12:03 când se spune răspicat a nu-știu-câta oară că „e necesar un PUZ”. Or, se știe că la anul se reface PUG-ul, astfel că devine complet inutil acum un PUZ de o asemenea amploare, câtă vreme îmbunătățirea reglementărilor urbanistice se poate face mai riguros direct în PUG ! Tare mă tem că pe subiecte esențiale, precum atenuarea efectelor distructive ale prezenței locuințelor colective în centrul orașului, majoritatea clasei politice locale are aceleași poziții depășite ca ale primarului: creșterea inconștientă a regimului de înălțime în centru, în loc de limitarea lui…
Dar, poate că asta se și dorește în unanimitate: ascunderea adevăratei mize a PUZ-ului, în spatele sperietorii cu tunelul – după concepția putinistă a plusării tupeiste, care să permită să obții ce vrei, chipurile lăsând de la tine. Cu alte cuvinte, nu ne-ar mira dacă la un moment dat, renunțându-se la prostia subterană, să ne mulțumim cu restul reglementărilor propuse, și să fie adoptate aceste reguli-capcană ce ar distruge mult mai profund acest oraș și viitorul său. E destulă mafie potențial beneficiară a înghesuirii acestui oraș, ce abia așteaptă condițiile pentru niște „tunuri” facile în afaceri…
Am afirmat răspicat ca unul dintre cele 30 de motive pentru care nu suntem de acord cu PUZ-ul in aceasta forma este și faptul ca nu se justifica creșterea regimului de înălțime!
Aveți dreptate cu privire la PUG și am semnalat acest aspect încă din primele faze ale consultării însă opinia mea nu a contat și acum am ajuns sa discutam totusi despre un PUZ care intr o forma conforma cu solicitările campinenilor poate sa devină parte integrată din PUG.