EvenimentȘtiri

Politologul Robert Adam lansează la Câmpina volumul „Două veacuri de populism românesc”

Vineri, 25 ianuarie, începând cu ora 18.00, Robert Adam va lansa la Libăria Elstar fascinantul volum „Două veacuri de populism românesc”, apărut anul trecut la Editura Humanitas.
Foto: Facebook/ Robert Adam
Analiza lui Robert Adam nu numai că este de mare actualitate, dar privește dezinhibat istoria noastră recentă și, mai ales, după constituirea statului român modern (care nu, nu a avut loc la 1 decembrie 1918), chiar dacă sunt analizate și anumite momente cheie de dinainte de 1859. Dintr-o anumită perspectivă și Tudor Vladimirescu a avut un discurs populist, mai ales că el chiar nu avea nimic de pierdut, nefăcând parte din mica elită boierească, combinație complexă între boierimea veche, pământeană și vlăstarele uneori bogate ale Fanarului. „De la lovitura de stat a domnitorului A.I. Cuza, din 2 mai 1864, până la cea a generalului Ion Antonescu, din 6 septembrie 1940, România a fost poligonul de încercare al mai multor tipuri de populism. Varietatea și diversitatea ideologică a acestora ies din comun (…) populismul românesc a testat variante de o derutantă diversitate (…) Populismele românești antebelice sau interbelice au eșuat rând pe rând din cauza incapacității promotorilor lor respectivi de a rezolva o problemă primordială: chestiunea agrară. (…) Aproape toate populismele românești au fost creația unui lider charismatic (…) Populismele românești s-au erodat de asemenea în lupte fratricide”.
Analiza nu are cum să treacă peste Codreanu și mișcarea pe care a inventat-o, aproape din nimic. „Legionarismul este un discurs antisistem. Corneliu Zelea Codreanu, pustnicul sanguinar care postea și se ruga mult, a fost anticomunist, antisemit, antipoliticianist, antiliberal, antidemocrat, antimodernist. Pe acești piloni, ce nu-l puteau duce decât la dezastrul final, a construit tenace, pe parcursul a 18 ani, un partid care a izbutit să capteze într-un flux unic nemulțumirile și frustrările unor categorii sociale defavorizate de fragilul establishment românesc interbelic”. O remarcă personală: populismul a avut atât de mare succes la români și pentru că suntem cumva predispuși la excese și, în același timp, vrem să dăm impresia că suntem o nație foarte ambițioasă (Belgia Orientului). Dar și pentru că preferăm cuvintele și nu faptele. Suntem îndrăgostiți de verb. Cert este ca „populismul românesc interbelic eșuează într-un lac de sânge și lasă în urmă-i o dâră de iluzii spulberate…”.
Din analiza lui Robert Adam nu aveau cum să lipsească și ample și interesante referiri la protocronismul ceaușist „o formă a complexului de inferioritate dezvoltat de culturile periferice față de metropole (…). Cultura română nu avea nevoie să se sincronizeze prin adoptarea formelor și cutumelor occidentale, pentru că le anticipase”. De altfel, termenul provine de la două cuvinte semnificative grecești, protos (primul, originar) și khronos (timp). Protocronismul ceaușist a virusat profund fibra noastră națională, ecourile lui putând fi descoperite și astăzi (la mai bine de o jumătate de secol!) în discursuri, e drept, puțin sofisticate, ale politicienilor care se află, vremelnic, la putere și care vituperează împotriva Europei.
Am profitat de acest prilej pentru a-i adresa câteva întrebări autorului înaintea prezenţei sale la Câmpina.
– D-le Robert Adam, care ar fi, pe scurt, definiția populismului?
– Jumătate de secol de studiere a populismului nu a dat o definiție consensuala a obiectului. Mai toți specialiștii sunt de acord cu două trăsături comune tuturor populismelor: apelul la popor și mobilizarea împotriva elitelor. Personal, am dat această definiție, cu elemente punctuale împrumutate de la alți politologi: „Populismul este discursul care mobilizează împotriva unui ansamblu de elite dominante care ar priva (sau ar încerca să priveze) poporul suveran de drepturi, valori, prosperitate, identitate sau voce și care pretinde a deține o soluție instantanee la probleme din cadrul unei societăți date.”
– Credeți că românii și România sunt mai predispuși la populism?
– Europa de Est și Centrală este una dintre cele două regiuni natale ale populismului (primele mișcări asumat populiste apar în Rusia și SUA). Al doilea val istoric al populismului se manifestă tocmai în Europa de Est și Centrală, inclusiv în România. România și românii sunt la fel de predispuși la populism ca Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, exemplele fiind ilustrative și nu exhaustive.
– Cât de actual este populismul și în ce măsură credeți că afectează judecata oamenilor politici, mai ales a celor de la putere, de după 2012? Căci pare a fi principala „doctrină” după care se ghidează. 
– Populismul se găsește la ordinea zilei. Emergența noilor media, a transparenței pretins absolute, a modificat reprezentarea. În România, dispariția aparentă a partidelor populiste (PRM, PPDD) a adus, prin teoria vaselor comunicante, o migrație a discursului populist spre partidele principale, care ocupă pozițiile principale pe eșichierul politic.
– În carte descrieți faptul că în România de dinainte de 1938, să spunem, statul s-a ocupat și de constituirea societății civile (sau i-a făcut treaba). Credeți că acum stăm mai bine?
– Atunci se aștepta mai puțin de la stat, dar paradoxal acesta făcea cumva mai mult. Prin subscripție publică, se ridicau așezăminte culturale ori spitale. Mari filantropi își donau averea Academiei (drept e, și prestigiul acesteia era ridicat) ori altor cauze caritabile. Totuși, România lui 2019 dispune, în marile orașe, de o societate civilă activă. Tinerii par mai puțin implicați în viața socială și politică, dar și mai puțin predispuși la radicalizare.
– Vă mulțumesc și abia aștept să dezbatem captivanta d-voastră carte alături de publicul câmpinean.
Codruţ CONSTANTINESCU

 
ROBERT ADAM s-a născut la 18 aprilie 1976, la București. Este doctor al Universităţii Libere din Bruxelles (ULB), cu o teză despre național-populism. A fost bursier în Franța la Școala Normală Superioară, Sorbona şi Sciences Po. Este colaborator științific al ULB. Domeniile sale de cercetare cuprind populismul și naționalismul în Europa, sociologia și istoria sportului, relațiile culturale externe ale UE. Ca jurnalist, a colaborat cu ziare, reviste și radiouri din România și Franța. A tradus cărți din franceză și engleză. Are o vastă experiență în diplomația culturală (manager de comunicare al primei echipe a rețelei institutelor culturale europene – EUNIC, director al ICR Bruxelles, președinte al EUNIC Bruxelles) la Paris și Bruxelles. A fost inițiatorul unor mari proiecte de dialog intercultural (Europalia România), curator al unor expoziții internaționale, membru în juriul unor festivaluri, coordonator de proiecte culturale în Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, România, Republica Moldova. A contribuit la volumele colective Politique et société dans la Roumanie contemporaine (coordonatoare Odette Tomescu-Hatto și Alexandra Ionescu, 2004) și Revoluția din depărtare (coordonator Cristina Hermeziu, 2011). Conferențiază pe tema populismului european în Franța (Paris, Strasbourg).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare