Nominalizat anul acesta între primii cinci autori din lume luați în considerare în cursa pentru Premiul Nobel – secțiunea Literatură, acordat de Academia Suedeză din Stockholm, Mircea Cărtărescu a acceptat invitația de a lansa și la Câmpina romanul „Theodoros”.
Evenimentul a avut loc în seara zilei de vineri, 6 octombrie, în cadrul celei de-a 76-a ediții a Seratelor Culturale Elstar. Organizată cu sprijinul Librăriei Elstar, la inițiativa scriitorului câmpinean Codruț Constantinescu, care a fost și moderator, întâlnirea s-a constituit într-un adevărat regal cultural apreciat de toți cei aproximativ 200 de participanți prezenți la întâlnirea cu scriitorul Mircea Cărtărescu în cocheta sală de festivități a Casei Augsburg.
Lansarea romanului „Theodoros” la Câmpina a avut loc într-un moment special, cu mare încărcătură emoțională pentru autor, chiar în ziua anunțului făcut de Anders Olsson, președintele Comitetului Nobel pentru Literatură, cu privire la câștigătorul marelui premiu acordat scriitorului norvegian Jon Fosse. „Gândiți-vă că tot răul este spre bine. Dacă ieri luam Premiul Nobel, azi nu mai veneam la d-voastră, pentru că n-aș mai fi avut cum, oricât de mult aș fi vrut” – a spus Mircea Cărtărescu în spirit de glumă.
Cei mai mulți din cei prezenți la lansare au caracterizat momentul drept o sărbătoare culturală, având în vedere cadrul în care s-a desfășurat, numărul mare de participanți, dar mai ales anvergura. Având ca pretext lansarea romanului „Theodoros”, serata a fost un festin intelectual, autorul vorbind cald și complet neformal despre frământările și înțelesurile operei sale, despre povestea romanului, fascinând în felul acesta audiența. „Vreau să vă mulțumesc fiecăruia în parte pentru că ați venit la această întâlnire cu noi și sper să plecăm cu toții îmbogăgățiți după această întâlnire. Îi mulțumesc în special d-lui Codruț Constantinescu, pentru că a insistat vreme de câțiva ani ca eu să ajung aici. În tot acest timp n-am găsit o fereastră în programul meu, dar acum am făcut-o cu toată bucuria. De asemenea, firește, vreau să-i mulțumesc d-lui Christian Crăciun pentru cele câteva intuiții extraordinare pe care le-a avut în acest mic discurs despre modestul meu scris. (…) În privința Premiului Nobel, cred că un scriitor trebuie să-și vadă lungul nasului și să stea la masa de scris, restul este literatură. (…) Eu nu cred în clasamente în literatură. Cred că fiecare scriitor are vocea lui, de la scriitorii cei mai mari până la cei mai modești și fiecare dintre ei trebuie să fie mândru de propria lui voce. Îmi amintesc de vorbele lui Nichita Stănescu, care spunea: «Dacă ar exista clasamente în literatură, cel mai mare poet a fi Dinamo București»” – a spus, între altele, îndrăgitul prozator.
Profesorul și eseistul Christian Crăciun a făcut o scurtă și incitantă prezentare a personalității și locului acestuia în literatură. „Atunci când vorbești de Mircea Cărtărescu, vorbești de magie. Îi mulțumesc și eu, în numele d-voastră, pentru că a venit și în orașul care apare și în romanul Theodoros – Câmpina. Nu premiul (Nobel – n.r.) l-ar cinsti pe Cărtărescu, ci el ar cinsti premiul. Mircea Cărtărescu este cel mai bun produs de export al României și ar fi foarte bine dacă literatura română, sociologic vorbind, ar ști să folosească spărgătorul de gheață Cărtărescu spre universalitate și să meargă în sprijinul lui”.
A urmat o lungă sesiune de autografe, elogiu implicit adus marelui nostru scriitor contemporan.
Urmăriți înregistrarea video integrală a lansării bestseller-ului „Theodoros” la Câmpina.
Am zis sa mai citesc din aceasta carte,ca sa fiu în masura sa zic ceva,dar ce s-o mai lungesc!La lansare,m-a surprins dl.Craciun cand l-a intrebat pe scriitor de unde are atata imagintie.Am crezut ca acesta exagereaza!Dar de unde!?Cand am deschis cartea,pe la jumatate, si am citit cateva pagini,am dat peste o lume anonimă,insignifiantă pentru noi(lipsita de evenimente istorice cu care am fost artificial obisnuiti),dar plina de fapte,trairi,stari specifice si culori care mai de care mai pastelate,de parcă emitatorul de imaginatie ar fi trait în acele vremuri îndepartate si încetosate,uitate de istorici.Este ….. .
Se spune ca scriitorii sunt martorii epocii în care traiesc.Cartarescu,cu ajutorul imaginatiei extraordinare si a culturii universale pe care o stapaneste,poate fi martorul oricarei perioade din istorie(mai ales a celor sterse),fiindca reuseste,are puterea,cu talentul sau urias,sa fie autentic,sa faca sa”musteasca” de realitate de fiecare dată textul sau literar,sa fie,daca îmi permiteti,un Marin Preda,plimbat prin orice epoca istorică.Sau un Vasile Voiculescu(cu multe nuante religioase)de ce nu!?
Astfel,Mircea Cartarescu poate (poate fara sa vrea,desi……)să umple golurile din istoria noastră.Daca exagerez,sa fiu contrazis.Nu m-as supara,fiindca n-am citit,din pacate,decat prima carte a acestui mare scriitor, ce mi se dezveleste astazi prin acest roman.