CulturăEveniment

Ana Blandiana, din nou la Câmpina

În viața noastră culturală, caracterizată prin sincope, subfinanțări cronice, uitări, reveniri și alte uitări, faptul că un concept a reușit să atingă o cifră stimabilă rămâne remarcabil. Mai ales când avem de-a face cu un șir de evenimente în care nu s-a investit un leu din banii publici. Cultura în Câmpina trebuie făcută fie fără bani publici, fie organizată oficial, de instituții abilitate în acest sens. Însă voluntariatul și entuziasmul par a fi cheia continuității. Remarcabil la seratele găzduite de cocheta Librărie Elstar este faptul că au reușit să-i aducă împreună atât pe autorii câmpineni, câți mai sunt ei, cât și personalități de prim rang ale vieții culturale din România, ceea ce nu-i puțin lucru.
Cea de a 40-a serată culturală organizată de Librăria Elstar a fost găzduită de frumosul imobil al Casei Căsătoriilor din Câmpina, o locație intimă și ofertantă, aflată pe Bulevardul Culturii, construită în perioada interbelică de către marea Societate Astra Româna (concurenta, pe plan local a Societății Steaua Română) pentru a-l găzdui pe directorul secțiunii tehnice a Astrei Române care se afla în Câmpina.
Cea de a 40-a serată culturală Elstar a avut un invitat de marcă, pe poeta și eseista Ana Blandiana, care a revenit în Câmpina după alte două evenimente, care au avut loc în 2018 și 2019, când în cadrul unei alte serate culturale Elstar a fost lansat volumul de poezii „Variațiuni pe o tema dată” (apărut la Editura Humanitas). De această dată, discuțiile s-au axat asupra ultimului volum publicat anul trecut de cunoscuta poetă – „Soră lume”. Codruț Constantinescu, amfitrionul și inițiatorul evenimentelor, a vorbit despre mizele impresionantului volum, despre care a scris și în Revista 22 și pe care îl consideră cartea anului 2020. „Soră lume” ar fi continuarea firească a volumului „Fals tratat de manipulare”, apărut în anul 2013, în care Ana Blandiana rememorează evenimente din viața ei care au avut loc în România, spre deosebire de „Soră lume”, în care descrie nenumăratele sale peripeții din lumea largă. Autoarea își transportă cititorii atât în locuri exotice, cât și în unele mai apropiate de spațiul nostru european: Italia, Norvegia, Grecia, chiar și Macao, aflat în ultimele luni de colonialism portughez, înainte de a fi restituit RP Chineză, America ogarului cenușiu (în dimineață sosirii la Los Angeles a pierdut și caietul în care scrisese două sute de pagini), Mexic și congresul PEN Internațional de la Guadalajara, Berlinul care încă era împărțit în două, Cernăuți, pe urmele rămășițelor românismului bucovinean, Bogota sau rănirea de la Capri, din 1969, care i-a prilejuit cunoșterea intimă a unui segment din societatea italiană sudică ce își făcea iluzii asupra comunismului. Marea calitate a acestei cărți este și faptul că are un dozaj excelent între umor, autoderiziune, dar și reflecție gravă asupra lumii și destinului uman, care evoluează într-un angrenaj atât de complex și complicat.
De asemenea, Codruț Constantinescu a menționat că dintre multe proiecte în care doamna Ana Blandiana este implicată, unul se apropie de finalizare si publicare, fiind vorba despre un volum de convorbiri cu Serenela Ghițeanu („Cartea cu delfini”) și pe care speră să îl lanseze și la Câmpina, anul viitor. Dl Christian Crăciun a suprins-o pe invitata seratei, reproducând mai multe pasaje dintr-un portret realizat Anei Blandiana (actual și acum!) de către cunoscutul Nicolae Steinhardt (autorul „Jurnalului fericirii”), acum mai bine de patru decenii. Ana Blandiana a încântat numeroasa audiență prin rememorarea nenumăratelor momente ale bogatei sale vieți, aducându-și aminte chiar și când a fost cea mai fericită, dezvăluind îngrijorările pe care le are în aceste momente cu privire la destinul libertății în lume, condamnând fără echivoc cenzura la care este supusă societatea occidentală de către elitele universitare contaminate de corectitudinea politică, o altă formă deloc soft de îngrădire și eliminare a fabulosului tezaur spiritual creat de civilizația europeană. La finalul întâlnirii, Ana Blandiana a acordat timp de mai bine de o oră autografe publicului câmpinean, care nu s-a sfiit să o aplaude în mai multe reprize, fiind conștient de importanța și complexitatea uneia dintre cele mai fascinante personalități culturale (dar nu numai) a României din ultima jumătate de secol. Un plămân etic, de care (încă) avem mare nevoie. De remarcat este si absența reprezentanților autorităților locale, care spune multe despre entuziasmul decidenților locali când vine vorba despre actul cultural autentic. Dar poate că e mai bine așa…

Un comentariu

  1. Regret foarte mult ca nu am participat.Trebuia sa-mi notez.Pacat!O sa ma straduiesc sa-i citesc poeziile.Am ramas,din pacate,in continuare,un popor de vegetarieni.Ma refer exclusiv la etnia romana si mai ales la cea mai mare parte a intelectualilor ei,care o sa fie surprinsa cand o sa fie aruncata,de fortele generate de fabricile de diplome,din confortabilul “Olimp al ideilor”.
    Ana Blandiana a fost si este un exemplu pentru noi toti.Dar cu o floare nu se face primavara.Spiritul civic,astazi,este atat de adormit incat nici somnambulii nu-l mai pot trezii.”Desteapta-te romane…..”a devenit mai formal decat “Trei culori cunosc pe lume…”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare