Ați auzit vreodată cum pîrîie un cearceaf, o cămașă, o bluză de pijama, vechi, semi-putrezite, pe care gospodina le rupe ca să facă din ele cîrpe de șters? Este un zgomot inimitabil. Este zgomotul pe care-l auzim zilnic, dacă sîntem atenți, la statul român, cu instituțiile sale putrede. Azile, spitale, justiție, administrație, turism, învățămînt, poliție, presă, curte constituțională, și, mai asurzitor decît toate, partidele și parlamentul. Toate împreună scot un zgomot înfiorător de zdrențe sfîșiate care anunță alegerile. Zgomotul este al lipsei de reacție al statului complet rupt de cetățean.
O femeie naște pe trotuar în fața unui spital. Care, în cazul de față, este statul lui Rafila. Prizonierii din azilele de exterminare aruncau peste gard bilețele de ajutor și vecinii chiar au semnalat în numeroase cazuri. Statul lui Firea nu le-a băgat în seamă, prin instituțiile sale. După judecătorii ÎCCJ, statul comunist nu era represiv. La fel pentru dl. istoric Demetriade, mai revoltat pe revoltați decît pe decizia Curții. După domnia sa, nu știm, din punct de vedere juridic, ce a fost statul comunist. Faină concluzie! Curtea Constituțională pîrîie o decizie (perfect previzibilă) după care nu este constituțional să anulăm pensiile speciale sau pensionările la vîrste pubere pentru cîteva categorii privilegiate. Guvernul și Parlamentul pot răsufla ușurate, și-au atins scopul, s-au făcut că fac o lege în așa fel încît ea nu se poate aplica și se spală (electoral și fariseic) pe mîini: noi am vrut dar…
Față de această cîrpă putredă care este statul român nu este de mirare că se extinde un sentiment global de silă. Tot aud teoria că nu mai este posibilă decît salvarea individuală, enclavizarea, închiderea în buncărul propriu, unde să-ți construiești viața pe care o vrei, interacționînd minimal cu Instituțiile. Aș aproba această teorie dacă ea nu ar fi sinistră. Pentru că distruge exact țesutul social, care constă în interese comune. În construcția comună a viitorului. Toți avem nevoie de aer și apă curate, de învățămînt eficient, de un sistem de asistență socială umanizat, de o justiție dreaptă, de șosele normale șamd. Toți am avea de cîștigat dacă astea ar funcționa. Pe cîtă vreme, cu o pensie specială au de cîștigat numai unii. Aici se rupe țesătura.
Dl. Ciolacu se înfoaie că pune finanțele statului în ordine. Să-i spunem, dacă nu știe, că funcționarii „de rînd” muncesc de multe ori la limita rezistenței, copleșiți de sarcini și că cei care joacă Solitaire la serviciu (cum spune dl. prim ministru apelînd eficient electoral la reminiscențele luptei de clasă) sînt mai degrabă cei din puzderia de agenții guvernamentale și sinecuri de partid, molii care au mai ros și ele la cîrpa statală. Steagul fluturat cu reducerea celor 20.000 de posturi este o mare prostie, făcută să ia ochii electoratului cu gratuități la ochelari (ați văzut noua formă de mită electorală, tot felul de „consultații gratuite” făcute de firme de partid și plătite de primării) de foarte multe dintre ele este nevoie ca de aer. De dl. Ciolacu nu este, dar absolut deloc nu este, nevoie. Este cel mai inutil dintre bugetari.
Că legea este făcută cu alt organ decît capul se vede și din faptul, acum anunțat, că asociația Dăruiește viața, adică cele două femei minunate care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer, anunță că pierde 50% din sponsorizări. Adică din singura sursă de venit, pentru că să nu credeți că ministerul sinistrului Rafila a crezut de cuviință să contribuie măcar simbolic la construcția spitalului. Este exact acel ONG pe care îl amenințau marile doamne ale PSD-ului Gabriela Firea și Sorina Pintea. Ideea acestui aberant (o spun economiștii) program este să-i pedepsim pe cei care au profit pentru a putea acoperi găurile bugetare. Adică să distrugem puținele oaze de muncă din care se adună progresul țării. Precaritatea profesională a oastei de strînsură guvernamentală se vede în astfel de decizii. Credeți că doctoratele alea luate la en gros sînt doar chestie de etică academică? Nu, oamenii ăia ocupă posturi de decizie și iau hotărîri aberante, după puțina lor pregătire. Pe vremea lui Dragnea, cînd toate atuurile erau la PSD, prevedeam că partidul se va prăbuși, va imploda, sub greutatea propriei corupții și incompetențe. Și așa s-a întîmplat la primele alegeri, numai că dl. președinte a avut grijă să-i facă respirație artificială și să-l readucă la putere. Acum are iar toate manetele la îndemînă. Și, firește, ia cele mai proaste măsuri. A făcut cineva un calcul de cîți oameni mai avem nevoie în sănătate sau învățămînt? Sau în asistența socială? Numai după asta se puteau face reduceri de posturi. Programul lui Ciolacu & Boloș nu va remedia bugetul, dar este unul vehement anti-cultural, ce va duce, dacă va fi aplicat, la desființarea foarte multor muzee, reviste de cultură, teatre care au sub 50 de angajați. Ațintiți urechea, se aude pîrîitul destrămării…
Prof. dr. Christian CRĂCIUN
Corect articolul cu amendamentul ca numarul posturilor desfintate ar fi chiar 200.000 , de fapt niste scaune goale. Jaful a pornit inca din 1990, cum sa ii uitam pe Iliescu, Nastase, Ponta, Dragnea, Nicolicea, Dancila, Basescu, Udrea, Antonescu, Tariceanu. Androneasca, Zegrean…si lista ar putea continua la nesfarsit? Fiecare la timpul si randul sau a daramat cate o caramida de la temelia statului care acum nu paraie, este chiar rupt in cur. Romanii au si ei o mare parte de vina, majoritatea ori au ales salvarea individuala ori si-au vandut votul pentru o sticla de ulei…si acela de proasta calitate. Cine pleaca ultimul din Romania sa nu uite sa stinga lumina, asta in caz ca nu a fist intrerupta pentru neplata facturilor!