Editorial

Editorial. SPARTACUS

Nu vreau, de silă, să scriu despre mizeria crizei politice actuale. Sporită nu doar de ticăloșia și prostia politicienilor din tot evantaiul, ci și de a comentatorilor „civili”, care se poziționează de o parte sau de alta, fără niciun scrupul de „analiză” obiectivă. Vreau să semnalez un „eveniment” aproape ignorat, aproape un simplu fapt divers, legat de începerea școlii. A apărut din neant o „organizație” a elevilor anonimi (?), care a publicat un manifest vehement, ce merită analizat ca simptom semnificativ, și care îi îndeamnă pe elevi la un protest numit Spartacus pentru educație. Ce vădește o analiză atentă a acestei proclamații este înspăimîntător. În primul rînd, de unde pînă unde numele? Autorii îl „justifică” prin trimitere la filmul lui Stanley Kubrick cu numele sclavului răsculat. În realitate, tonul și mesajul textului evocă direct Liga Spartakistă (Spartakusbund), mișcarea marxistă, anarhistă, din Germania de după primul război mondial, fondată de Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg, membră din 1918 în Comintern, care a încercat o revoluție similară celei bolșevice din Rusia. Deci avem acum și o mișcare marxistă în rîndul elevilor! Evident că nu trebuie să fii mare expert în analize textuale ca să vezi în fiecare rînd mîna „maturilor” care au compus textul. E vorba de un manifest politic de stînga, sînt cîteva organizații așa-zis ale elevilor care sînt de multă vreme aproape fățiș anexe politice de partid. Ale unui anumit partid. Dar aici mă interesează alt aspect. Duhoarea analfabetului răzbate din fiecare frază. Problema este că nu știi cui să-i atribui această ignoranță patentă a proclamației: puberilor ori maturilor din planul secund? Iată: „Nu, EU (sic! Cu majuscule) sunt Elevul Anonim și protestez sistemul educațional!”. Poate împotriva sistemului, nu există în draga limba română „protestez sistemul” (sau „protestăm abuzurile”) De altfel, textul întreg are uneori aspectul bizar al unei traduceri cu Google translate dintr-o limbă cu totul și cu totul străină autorilor. Un dezacord cinstit în grosolănia lui, urmat de un anacolut la fel (sînt pline cele trei pagini de asemenea erori de gîndire/gramatică!) „Cursurile din noul an școlar /…/ transmite eșecul Guvernului României, respectiv ministerelor de resort, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, de a comunica informații concrete”. Mai departe, aceeași exprimare de IQ insuficient: „Ne unim și protestăm pentru mai multe probleme din școala românească!”. Greșeli mai „subtile” de felul pluralului „suntem sătuli” (corect sătui) aproape că nu se mai observă în mocirla generală a manifestului. Aproape nu există frază în text care să nu fie formulată brambura, la un moment chiar am crezut că e vorba de o parodie de tip TNR sau Cațavencii. Nu-mi venea să cred pur și simplu că așa ceva există: „…însă, sunt și excepții, candidații cărora nu le pasă deloc de educație, deoarece elevii nu pot să-i voteze”. „Transportul gratuit al elevilor rămâne inexistent datorită guvernanților ce nu le pasă de noi”. Corect cărora nu le pasă, dar cărora e un pronume tare dificil. „Poartă ceva roșu dacă ești furios cu ce se întâmplă”. Corect: ești furios din cauza a ceea ce se întîmplă… Mai departe aflăm că bursele nu se dau în „cuantumuri realistice”. Nu mi-e clar nici cît ar fi cuantumul ăsta, nici ce înseamnă realistic (nu-i vorbă, mai departe se cere, caragialian, ca toți elevii să primească burse). După o enumerare abracadabrantă ni se spune: „Dar acesta poate deveni realitate”. Corect acestea pot deveni… Bomboana pe colivă este afirmația din final, anume că protestul este în sprijinul elevilor cărora (aici l-au nimerit!) le este frică. Frică de ce? Nu ni se spune. Poate de gramatică. În paragraful final sîntem îndemnați vehement 1. „Alăturați-vă protestului” și 2. „protestează”, adică „adrisantul” se schimbă brusc și șocant de la plural la singular pe parcursul unei singure fraze. Încheierea este o explicare a scopurilor organizației. Ni se spune că este o mișcare anonimă (de ce? de ce? de ce?) „dedicată” elevilor. Dedicată de către cine? Nu este compusă din elevi? Chiar nu mai înțelegi nimic cînd spune: „Nu ne identificăm ca o organizație sau o structură reprezentativă față de elevi, precum consiliile elevilor sau asociațiile de elevi”. Buclucul e aici cu sintagma față de, care anulează tot sensul frazei, era corect „a elevilor…”. Finalul textului este apocaliptic-revoluționar: nu iertăm, nu uităm, sesizăm. Curat gărzile roșii! Cine se ascunde în spatele acestui „noi” anonim? Care nu sesizează incongruența dintre „vrem să amplificăm vocile individuale ale elevilor” și anonimat, „vocea anonimă a educației!” (altă sintagmă aberantă). Ideile se asumă! Am început însemnările de față cu greața deloc sartriană, ci dîmbovițeană față de situația socio-politică-mediatică. Dar povestea ignară a noii „ligi spartakiste” arată că mîlul din care crește acest prezent imund e mult mai adînc. Au ajuns să manipuleze și copiii. Iar sfruntarea cu care își afișează analfabetismul, fără cel mai mic efort de „polizare” a stilului, arată că se simt pe cai mari. Nicio idee de reținut din text, în afară de amenințările la adresa guvernului. Nicio cerere să se învețe mai mult, să fie sprijiniți copiii de la țară șamd. Doar limbajul unei poliloghii de talk-show la vreun post tv imund. Vreți să știți situația nefardată a școlii românești? Citiți manifestul lui Spartakus al educației aici: „Spartacus pentru educație”. Elevii ies la protest! (pov21.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare