Titlul este al unei celebre cărți a lui Virgil Ierunca, pentru că și despre el va fi vorba în cele ce urmează. Cîteva evenimente din ultimele zile îmi atrag atenția. Deschiderea anului „Timișoara – capitală culturală europeană”. Într-un mod care a stîrnit multe critici. Dl. Ion Holender, director mulți ani al Filarmonicii din Viena și timișorean de origine, a părăsit revoltat sala spectacolului de deschidere, scoțînd o exasperată exclamație: Ajunge! Președintele țării a onorat prin absență evenimentul, adică exact așa cum își onorează de ani și ani mandatele. Asta arată prețul pus pe cultură de oficialii români. În același orizont de timp, editura Humanitas a anunțat programul Anului Centenar Monica Lovinescu. Adică a unei personalități care a schimbat fața culturii române în a doua jumătate a secolului XX. Un program de o remarcabilă anvergură și calitate, exemplar despre cum ar trebui concepute astfel de acțiuni. Ceea ce nicio instituție oficială nu a pus la cale. Ei iau doar salarii. La fel, de exemplu, 2023 este și anul Nichita Stănescu. Nu am știință de niciun plan național sau local pentru a-l sărbători cum se cuvine pe poetul emblematic al modernității recente. De ce s-a dat un decret pentru celebrarea anului național Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu, semnat de președinte în ianuarie, și nu și pentru cele două nume de mai sus? Mister total. „Românește”.
De vreo trei luni s-a relansat postul TVR Cultural. Remarcabil în seceta absolută care privește prezența culturii noastre pe micile ecrane. Multe lucruri interesante dar a fost, cum recunoaște și d-na Daniela Zeca Buzura, o acțiune pripită, un fel de lansare la apă a unui transatlantic fără provizii. Foarte multe reluări, puțini bani pentru noi producții de calitate. Misterios, Seratele lui Iosif Sava au și dispărut din program, deși, nu știu de ce, nu am văzut reluări din cele difuzate înainte de 1989. Sunt multe lucruri de remediat, grijă mare la limbaj. O doamnă elegantă, foarte competentă de altfel, vorbind aplicat despre un sculptor celebru, a folosit pînă la sațietate ca și-ul otrăvitor pentru limba română: X ca și artist etc… Iar genericul postului este pur și simplu oribil, hidos, vrea să fie „modern”, fiind doar vulgar și de un prost gust definitiv. Se zvonește că s-ar intenționa deschiderea a două noi canale: unul de sport și unul de folclor. Avem deja vreo 15-20 canale de sport, la ce ar mai folosi încă unul? Cum și-ar justifica investiția? Iar despre folclor, nu mai avem nevoie de încă un Taraf Tv care să aprovizioneze cardurile ștabilor cu sume de la maneliști.
La Radio România Actualități, într-o singură zi, la interval de vreo oră aud un elogiu al scriitorului proletcultist Paul Georgescu (cîți scriitori actuali auziți elogiați astfel la oră de vîrf?) pentru ca mai apoi să ascultăm (de unde l-or fi scos?) celebrul hit stahanovist din 1961 Macarale, al fraților Grigoriu. Glorificare a întrecerii socialiste, a comunismului biruitor la orașe și sate. Pentru cei mai tineri, dați o căutare pe You Tube! Unde, văd acum îngrozit, abundă comentariile elogioase. Să fie o întîmplare această „proslăvire” (cum se spunea cu un termen religios nu știu cum acceptat în limbajul de lemn al omagiilor)? Nu cred în întîmplări. Nu vînez astfel de perle ale cotidianului, ele pur și simplu apar dacă ești atent.
A murit filosoful Mihai Șora, la o vîrstă patriarhală. Și era un patriarh. Cîte dejecții au curs cu acest prilej în haznaua Facebook-ului pînă și pe scepticul din mine l-a uimit. A lipsit, culmea, dar nu normal, analiza operei gînditorului și a locului ei în cultura noastră. Este drept, cărțile lui sînt dificile, foarte dificile, și nu prea în fluxul eseisticii noastre curente. Vin din alt orizont de gîndire. Așa cum și inflexibilitatea sa etică nu e lesne de găsit într-o lume care își face din tranzacționarea principiilor un fel de a supraviețui cu orice preț. „Românește!”
Nu veți găsi abordate asemenea subiecte pe marile rețele autohtone de presă. Cultura nu vinde. De aceea nici autoritățile locale nu dau (la propriu) doi bani pe cultură. Cinematografe nu mai avem, librării nu mai avem, rețea de distribuție presă nu mai avem, un program național de încurajare a lecturii nu avem (ceva s-a urnit abia acum, tot din inițiativă privată, să vedem ce va ieși). Stat condus de sferto-docți, plagiatori, tupeiști precum dl. Ponta care scoate iar capul că-și vrea doctoratul înapoi. „Românește!” Țară în care modelele sînt Gigi Becali și Dana Budeanu și în care „amurgul amurgului educației” își dă ultimele pîlpîiri. Azi s-a dat publicității Legea Învățămîntului. Legea întunericului – cum a numit-o foarte potrivit un scriitor care știe despre învățămînt mai multe decît tot ministerul.„Românește!”
Prof. dr. Christian CRĂCIUN
„Ca și” cizmar,Ceausescu n-a mai reparat nici un pantof de cand a început sa facă politică.Nici Gigi Becali,”ca si” cioban,n-a mai muls nici o oaie de cand a devenit „latifundiar”si,pe cale de consecintă,candidat la presedintia Romaniei.Limba romană evoluează,ce vreti sa folosească in continuare sintagma comunistă „în calitate de” cizmar,de cioban.Nu da bine,pentru ca acum avem jupani capitalisti si s-ar putea sa se enerveze.Cum ne punem bine cu ei,daca nu suntem atenti la cuvinte?Iar ca cizmar,ca cioban e prea cacofonic,pentru noi,deveniti,peste noapte,ortodocsi zelosi.
Banii capitalismului salbatic ies la suprafată si sub formă de „mari personalitati”,care devin modele,prin aparitia lor frecventă si insistentă pe sticlă,vorbind doar despre lucruri menite sa cimenteze politica zilelor noastre.Că deh,dacă au fost capabili „să facă bani” sunt capabili si la politică si la pareri si la sfaturi si chiar si la cultură,că nu se cere matematică😄.