Cultură

O ELEVATĂ OPERĂ ISTORICĂ

In memoriam Prof. Dr. Gheorghe Râncu

Aniversarea anului 519 de existență a Câmpinei, atestată documentar și sărbătorită pe 8 ianuarie 2022 în sala de spectacole a Casei de Cultură „Geo Bogza”, a prilejuit apariția volumului al 12-lea al ANUAR-ului Societății de Științe Istorice din România – filiala locală, publicație de înaltă ținută științifică inițiată și condusă până mai ieri de ilustrul profesor și istoric dr. Gheorghe Râncu, preluată apoi de distinșii istorici prof. Marcel Vlădescu, președinte și col. Marian Dulă, vicepreședinte.

Aerul înnoitor îl degajă ediția încă de la coperta I-a, pe al cărei fond galben-pal s-au imprimat cu caractere vechi numele filialei municipale, litera titlului și a datării, ilustrată cu fotografia uneia din instalațiile care au dat viață seculară defunctei Rafinării STEAUA ROMÂNĂ, prima din România Europei sfârșitului de veac XIX! Detaliu vital în întreaga rețea de cracare și distilare a emblematicei rafinării, treflatul cuptor de încălzit (?) păcura adusă pentru prelucrat, este întregit de imaginea uriașului răcitor existent pe la începutul veacului XX în incinta rafinăriei, prima din suita ce însoțește amplul articol semnat de Mădălin-Cristian Focșa (paginile 246-265). Coperta a IV-a păstrează sobra arhitectură a fostului Liceu de Fete la anul aproximativ 1940, Liceul Julia Hasdeu de mai târziu, apoi Liceul de Petrol, recent Colegiul Tehnic „Dr. C. I. Istrati”.
Lansat cu ocazia evenimentului amintit, ANUARUL nr. 12/ 2021 pune în undă un rezonant set de studii, cercetări și interpretări elaborate de nume strălucite ale istoriei Câmpinei și ale arealurilor aferente ori de dimensiuni naționale, reverberante în peisajul istoric general! Ordonat pe profiluri istorice de sine stătătoare, ANUARUL ne oferă spre lectură diversă memorabile materiale incluse de onorata Redacție.
Istoria Universală e oglindită în „Scurtul istoric al relațiilor dintre SUA, Japonia și China până la 1941” de Marius Brezeanu, precum și în articolul „De la Planul Marshall la Comunitatea Europeană-Primii pași în procesul integrării europene”, prin viziunea Ceraselei Marin.
Istoria Națională, pe coordonate ample, este tratată original de Simona Lupoiu în evocarea „Matei Basarab și locul său de veci”, de Gheorghe Modoianu în „Proiect de programă școlară la disciplina de Istorie, în 1881”, de Tudor Vișan-Miu în „Regele Ferdinand – O succesiune complicată”, de Cristina Ilincuța în „Educația sanitară între norme și realități, de la finalul secolului al XIX-lea până la 1945”, de Leonard-Mihail Rădulescu în „Colectivizarea și cooperativele meșteșugărești. Efecte social-economice”, de Mădălina Bodea-Dumitru în „Un roman-confesiune «Ne întâlnim la Judecata de Apoi» de Petru Dumitriu”, de Mihail Dinu-Pătrașcu în „Direcția Securității Statului Român – O instituție duplicitară”, de Anca-Ștefania Aldescu în „Crăciunul în perioada comunistă”, de Mădălina Dinu-Pătrașcu în „Antisovietismul lui Nicolae Ceaușescu”.
Istoria locală prahoveană, de Adrian Ciorbă în „Pe urmele ”ipoteticei” așezări romane din zona Câmpinei”, de Gheorghe Bîlgă în „Zorii exploatării petrolului”, de Mădălin-Cristian Focșa în „Istoria celei mai vechi biserici din Câmpina, Sfânta Treime și ansamblul său (I)”, de Alexandru Ionuț Cruceru în „Hotărnicia moșiei Izești (1854)”, de Simona Nicoleta Lazăr în „Documente de arhivă despre înființarea stațiunii Sinaia”, de Gheorghe Modoianu în „Scandal electoral în Câmpina anului 1881”, de Nicolae Geantă în „Schela Drăgăneasa înainte de Primul Război Mondial. Locul primei erupții de sondă din România”, de Adrian Ciorbă în „Liga Culturală în Valea Prahovei; organizare și acțiuni în proximitatea frontierei”, de Mihai Harbuzaru în „Din începuturile mânăstirii Sinaia”, de Mădălin-Cristian Focșa în „Rafinăria Steaua Română, peisaj industrial unicat”, de Ofelia Negoiță în „Un secol de la înființarea Liceului de Fete din Câmpina. Începuturi”, de Marius Zaharia în „Valea Prahovei în primul deceniu al perioadei interbelice”, de Octavian Cojocaru în „Instructorul de schi al Regelui Mihai a jucat fotbal a Câmpina”, de Marian Dulă în „Luptători aerieni deasupra Câmpinei; Grupul I Vânătoare de pe aerodromul Roșiorii de Vede”, de Gheorghe Stanciu în „Un scriitor brezean contemporan: Radu Felix”, de Constantin Chiper în „Eroi prahoveni la Cotul Donului și Stalingrad”.
Masivul volum se încheie cu două Recenzii – Pavel Enache (2020) de Mădălin-Cristian Focșa, Anastasia Ambul-Balmuș (2020) de Marian Dulă. Deschiderea lui e oficializată de Cuvântul înainte semnat de prof. Cristina Ilincuța, urmat de Mulțumirile prof. Marcel Vlădescu, președintele Societății de Științe Istorice – filiala Câmpina, aduse Consiliului Local – pentru susținerea financiară. și Casei Tineretului pentru efortul tipografic și al tirajului.

Serghie Bucur

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare