♦ Regal poetic și plastic la PELIȘOR, protagonist, Codruț RADI ♦ Pe Valea ULMULUI, în trei „și” Lucian Blaga ♦ Elita Ploieștiului și a Câmpinei în REPERE CULTURALE, de Nic DUMITRESCU ♦ Poezie și Muzică la Muzeul de ISTORIE
Că timpul chiar nu mai are răbdare cu nimeni, simțim, vedem, suferim (după tragica dispariție a Marianei Nicolesco, a urmat știrea-trăsnet de marți, 18 octombrie: „A murit academicianul Eugen SIMION, fost președintele Academiei”, critic literar, proeminentă personalitate a Prahovei!). Răzmerițele au luat-o razna, capii lumii se bat pe bogății, pământuri și popoare, tăvălugul minciunii și abuzurilor calcă națiile, războaiele bubuie pe la porțile noastre… Anul 2022 e pe isprăvite, demența a lovit și prețurile; ziarele supraviețuiesc! OGLINDA de AZI revine în forță, prin retrospectiva pe câteva meridiane ale Culturii și Artei încă vii pe versanții râului Prahova.
Slove și culori sub Caraiman
♦Castelul PELIȘOR, în plin sezon turistic. Cetatea de clorofilă înconjoară fastuosul edificiu unde, cu un veac în urmă, au premers tronului regal frumoșii principi Ferdinand și Maria. Salonul unde vor fi călcat pașii iluștrilor urmași ai Regelui Carol I și ai Elisabetei a respirat în tonalități sonore și coloristice datorate poetului și pictorului Codru RADI – autorul celei de-a 11-a cărți de poezie, ADĂPOSTUL CUVINTELOR și al expoziției de pictură ce a îmbrăcat imperiala lamperie a Salonului. Dubla postură artistică a animat un public in corpore cultural, de peste o sută de invitați – o asistență vădit fericită de reîntâlnirea (sub auspiciile marilor umbre ale Monarhiei românești) cu poeți și poete, scriitori și scriitoare, artiști și muzicieni. Veridic regal al spiritelor luminate, publicul prezent în fabuloasa agoră a admirat, adesea cu pietate, atât interiorul – prodigios fundal pentru Istoria României – cât și ținuta cu interstiții nobile a climatului pe care numai cultura și artele îl fundamentează pentru înălțimile de care civilizația și umanitatea au atâta nevoie. Printre distinșii oaspeți s-au aflat Camelia Radulian, Evelyne Croitoru, Dinu Grigorescu, Mioara Bahna, Florin Dochia, Christian Crăciun, Florin Grigoriu, Valeriu Valegvi, Gabi Dascălu din partea Muzeului Peleș, Cezara Răducu, Daniela Șontică, Coca Popescu, Valentin Irimia, Maria Dobrescu, Adela Conciu, Maria Nicolai, Simona Nicoleta Țigău, Irene Postolache, Mariana Păduraru, Ramona Muller, Blanca Trandafir, Florian Bârsan, Diana Trandafir, Octavia Floricică, Felicia Mârza, Virgil Nicolae, Gabriel Valeriu Duță. Un autentic forum intelectual, de față cu autorul volumului „Adăpostul Cuvintelor” – „adăpost” celor 140 de poeme, despre care Horia Gârbea scrie negru pe alb: „Poetul vede în unghiul mort al vieții, imaginea se alcătuiește pe cortex din fragmente ale unor ochi multipli. Nu uităm că autorul este și pictor. Privirea sa devine adăpostul cuvintelor, pe care le potrivește mai bine ca oricând”.
Discursul elogios al d-nei Evelyne Croitoru a rezonat melodic, cu suave accente mozartiene. “Poezia lui Codruț Radi oferă o față a sinelui ascuns al poetului, unde nevoia acută de libertate este evidentă. Eu-l spiritual, înlănțuirile asociative ingenioase, unitatea stilistică, toate acestea la un loc dezvăluie un poet matur, având conștiința propriei valori, încărcată de sens existențial”! Aprecierile critice au continuat cu Mioara Bahna, Christian Crăciun, Florin Dochia și Dinu Grigorescu. Adagii miniaturale, picturile puse în rame aurii au dat de știre febrilei asistențe despre voluptatea sublimării în compoziții rafinate a unor castele, palate, case, lăcașuri șicolțuri de natură și de lume arhicunoscute, în memorabile transpuneri coloristice: Hotel Caraiman, Valea spre Peleș, Foișor, Intrarea la Peleș, Senin de Sinaia, Turnul Castelului, Iarnă la Omu, Biserică veche. Alte clipe emoționante le-au trăit deopotrivă artistul și invitații săi pe durata autografelor oferite de poet pe noua sa carte, conexate felicitărilor adresate de invitați. Inevitabil, a urmat vizitarea etajelor castelului, relaxarea finală atenuând elanurile în fotografia de grup și despărțirile afectuos oficiate, nu înainte de a petrece „rămasul bun” în acordurile folk ale elevilor pictorului Florian Bârsan, în subsolul restaurantului „Ramayana”.
Sub cetină eminescă
♦O margine a Morenilor. Ultimii metri de drum cotesc pe un făgaș îngust, cu câteva case cu garduri înalte, lărgindu-se pe netezimea ierbii care se îndesește și intră pe sub poale frunzoase de arbori, odată cu jeepul în care, invitații celui de la volan, istoricul Adrian Defta, eu și Christian Crăciun, luăm cap compas Valea Ulmului. Raiul fotosintezei dătătoare de oxigen, de sănătate! Meandre în urcușuri și coborâșuri, printre tulpinile arborilor înfipți în râpe, maluri, clinuri și pante sub straturile arămii ale frunzelor de odinioară, roțile în combinația lor tehnică 4 x 4 saltă cupeul metalic ca pe o corabie. Locuințe de gospodari crescători de vaci, cai, boi și cornute apar din loc în loc, iar dulăii ce le apără de fiare sar la geamurile portierelor, să ne înhațe… Cabana ne primește în ocolul de bârne, gazda ne invită s-o vizităm și, cu oarecare solemnitate, luăm loc la măsuța din fața „casei” amfitrionului. Cafea, un degetar de tărie, dulce și… versuri din Lucian Blaga – poetul înțeles și prețuit de proprietarul locului unde adăstăm. Pledoaria criticului literar și eseistului Christian Crăciun, cândva și dumnealui poet, cu intenția temperării absconsului evaziv-mecanicist al poeziei curente – un fluviu de invenții lingvistice, rece, mercantil… Blaga e limpede precum aerul, apa, lumina. Armonia înfășoară arborii cu bolțile ca în Luncile lui Grigorescu, prin aplecate cetini eminesciene… „Codrule, codruțule / Ce mai faci, drăguțule!”… Ornicul – de la mână și de pe mobil – marcă timpul. O rafală de vânt înalță nori vânzolind puzderia frunzișului haină pământului, capriciu articulând finalul „Imperialei” de Beethoven. Dincolo de culmea în urcuș începe colinarul către Filipeștii și Măgurenii Prahovei, osmoza luturilor include neolitice caverne în care cărbunele și petrolul așteaptă să redevină românești. Cale întoarsă. Morenii – aceia de odinioară, cu pădurea lor de sonde ce ardeau de luminau Ploieștii noaptea, cu anii, încât bunicile noastre vedeau să croșeteze… Azi, umbra acelei epoci. Mulțumim, doctore în istorie Adrian Defta!
O carte comparată cu Istoria… lui George Călinescu
♦„Mileniul III, din care am parcurs primii pași este un univers care continuă, prin adăugire, succesiunea timpurilor din care facem parte și noi parte. La confluența de lumi, oamenii de cultură ai Ploieștiului pot avea înțelepciunea de a armoniza trecutul, în ce are el mai relevant, cu tendințele noi, la care încercăm să ne raportăm” – citez un excerpt din argumentul autorului, Nicolae Dumitrescu, la volumul 1 al enciclopediei istorice PLOIEȘTI. REPERE CULTURALE. „Este o privire din interior, dar este una detașată, respectând regula jocului și plasându-i pe fiecare acolo unde le este locul, cu meritele și limitele respective” – rânduri din argumentul distinsului autor, la volumul 2 al cărții, ascultat și aplaudat de numeroasa asistență prezentă în Sala Nichita, cu ocazia lansării a celor două impozante și excepționale volume ale cărții – proiecție exhaustivă pe trecerea timpului între secolele XX la XXI, academic elaborate de ilustrul scriitor, publicist și critic literar și de film Nicolae Dumitrescu. Mia de pagini însumate de enciclopedica scriere nic-dumitresciană trece în revistă personalități de statornic și respectabil prestigiu. Volumul I desfășoară panoramic imensa pleiadă artistică, științifică și scriitoricească a orașului Aurului Negru, din care, silit de spațiu, decupez: Victor Adam, Tiberiu Adet, Sandu Anastasescu, Napoleon Antonescu, Mihai Apostol, Ion Baciu, Otto Barabas-Teleajen, I. A. Bassarabescu, Al. Bădulescu, Claudiu Băzăvan, Marcel Bejgu, Ina Bercea, Nicolae Boaru, soții Boncu, Constantin și Natalia, Leonida Brezeanu, I. L Caragiale, Toma Caragiu, Constantin Chiper, Marian Chirulescu, Emilia și Florin Comișel, Elena și Alexandru Ioan Cuza, Martin Culcea, Dan David, Carol Nicolae Debie, Constantin Dobrescu, Puiu Drăgan, Titus Drăghicescu, Dobrogeanu-Gherea, Ion Vergu Dumitrescu (Victor Sterom), Luca Elefterescu, Constantin Enciu, George Enescu, Ioan V. Florian, Alin Frânculeasa, Ioan Groșescu, Hagi Prodan, Călin Hoinărescu, Constantin Ilie, Octavian Gâlă, Constantin Galeriu, Constantin Hârlav, Ioneștii-Quintus, Nicolae Iorga, Corneliu Irimia, Filip Kollo, Nicolae Kruch, Gheorghe Macsim, Costel Manolache, Gheorghe Marinică, Minel Ghiță Mateucă, Mirel Mâneru, Mihai Viteazul, Aurelia Mihalache, Eugenia Moldoveanu, Moș Ploe (sic!), Dumitru Munteanu-Râmnic, Ștefania Nedelcu-Ene, Nicolae Alexandru-Vest, Sebastian Nistor, Miron Oprea, Dumitru Palade, Valter Paraschivescu, Ștefan Pascu, Dragoș Pătraru, Nicolae Petrescu-Redi, Nicolae Polidor, Al. Popescu-Candiano, Margareta Pogonat, Costin Premac, Mihaela Radu, George Ranetti, Valeriu Râpeanu, Corneliu Revent, Sergiu Rugină, Marian Ruscu, Valeriu Scărlătescu, Toma N. Socolescu, Eugen Stănescu, Ion Stratan, Corneliu Șerban, Ion Șinca, Florin Șuțu, Grigore Tocilescu, Constantin Trestioreanu, Mioara Tudorache, Petre Țurlea, Laurențiu Ulici, Mircea Vasilescu, Aspasia Vasiliu, Ioan Vintilă-Fintiș, Mihail Vulpescu, Lory Wallflisch, A. D. Xenopol, Raluca Zamfirescu-Nicolescu, George Zbârcea, Polin Zorilă.
Galeria personalităților marcante pentru cultura și artele Câmpinei este reliefată de același impecabil istoric al spiritualității prahovene, Nic Dumitrescu, în volumul al II-lea sub genericul LITERATURA LA PLOIEȘTI, op care păstrează pe orizontul memoriei și onoarei pe Ion Bălu, Petru Bănești, Simion Bărbulescu, Martha Bărbulescu, Ana Blandiana, Carmen Bălan, frații Bogza – Geo, Alexandru și Ovidiu, Jack Byck, Regele Carol I, Regele Mihai, Ion Câmpineanu, Ion Chelaru, Aurora Cornu, George Coșbuc, Corneliu Cubleșan, Christian Crăciun, Geo Dumitrescu, Regina Elisabeta, Regina Maria, Regele Ferdinand, C. I. Istrati, Nicolae Grigorescu, B. P. Hasdeu, Julia Hasdeu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Manolescu, Theodor Marinescu, Octavian Onea, Nicolae-Breb Popescu, Ion Heliade Rădulescu, Ștefan-Sașa Alexandru, Eusebiu Ștefănescu, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Emanoil Toma, Constantin Trandafir, Gherasim Rusu-Togan, Alexandru Vlahuță.
Despre această complexă carte au rostit elogioase considerații două voci clar competente: prof. dr. Violeta Mihai și prof. Traian Lazăr.
Muzică la Muzeul de Istorie
♦ Sala de reuniuni publice „Auditorium” a Muzeului județean de Arheologie și Istorie (în anii 1950, cinematograful „Rodina”, unde, elev al Școlii Profesionale Teleajen, mergem în grupuri sub comanda pedagogilor Jipa și Preda) a rememorat – prin interiorul decorat cu obiecte, mobile și tipărituri muzicale din tezaurul Casei memoriale Paul Constantinescu – și personalitatea muzicologului Alexandru Bădulescu, printr-un foarte aplaudat program de JOCURI MUZICALE – spectacol prezentat de Mihaela Ștefănescu, strănepoată a marelui compozitor ploieștean și custode al Muzeului fondat în 1995 de ilustrul defunct Al. Bădulescu. Au animat întâlnirea, cu aplombul lor poetic, Nelu Stan – cu versuri și Constantin Tudorache– cu epigrame, momentul emoțional forte fiind creat de pianista Ioana Andreescu, elevă într-a VIII-a la Colegiul de Artă „Carmen Sylva”. Juna solistă a etalat, de la o lucrare la alta, virtuozitatea, excelând pe durata repertoriului pregătit cu d-na Anca Borcea, profesoara clasei de care artista aparține, interpretat cu brio, de unde și bisurile oferite publicului fascinat de superba execuție pe claviatură. Frumoasa pianistă merită văzută, ascultată și aplaudată de melomanii de orice vârstă; ea transmite tulburător mesajul oricărei compoziții muzicale pe care nespus de natural o redă vederii și auzului.
Serghie BUCUR
