Momentul 64 al eternității lui George BACOVIA (născut pe 4/ 17 septembrie 1881 în Bacău – mort pe 22 mai 1957 în București) este marcat, în lumea revuisticii culturale, de numărul 1 (9)/ 2019 al revistei BACOVIANA, apărută la Bacău, sub egida editorială a domnului prof. dr. Ioan Dănilă. Revistă de cultură tematică, tutelată de Societatea Cultural-Științifică „Vasile Alecsandri” Bacău și de Editura „Alma Mater” (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău), în parteneriat cu Societatea de Științe Filologice din România, Filiala Bacău, ediția de față e consacrată în întregime poetului „Plumbului”, pe 30 de pagini semnând articole numeroase personalități băcăuane de seamă.
Numărul se deschide cu „O microlectură bacoviană etiologică, în cheie hermenosofică” semnată de Mihai Botez, la rubrica „Essentialia”, din care citez: „Din perspectiva canonică a taxinomiilor artistice, Bacovia a fost cuprins atât în aria curentului simbolist, cât și în cel expresionist. Dacă primul curent amintit nu se raliază explicit vreunei școli de gândire filosofică, celălalt curent o face. Expresionismul se întemeiază majoritar pe existențialism. (…) Traduse în imagini, multe din poemele bacoviene ne apar acuzat expresioniste. Persistă obsedant în jurul său acel „decor de doliu funerar”. Domină atmosfera apăsătoare a plumburiului celest, strivitor de existență ternă, captivă, neînviorată de nimic stenic. (…) Ceea ce copleșește este atracția către figurile extincției, sicriele și coroanele de plumb, veșmântul funerar, durerea de a nu fi sucombat încă până în prezentul irespirabil (…) muzica clavirelor intonează doar sfâșieri de marșuri funebre. Iar în loc de glas dulce, melodios, ne e dat să percepem cum „barbar cânta femeia aceea” din speluncă”. Pledoaria se apropie astfel, de final: „Să fie poezia bacoviană o coordonată esențială, definitorie și integrantă substanțial românismului poetic? Să fie poetul Bacovia un far luminător de străfunduri sufletești autentice dar necunoscute până la el sau doar un poet decadent, cântăreț în registrul minor, cum se spune în muzică, psalmodiator de jelanii, sterile, mai curând morbide decât viguroase?”
Paginile alternează cu teme extrem de interesante, valoric convergente bacovianismului, în diversitatea problematicii abordate: la rubrica „Pentru Bacovia”, „George Bacovia – perioada bucureșteană”, de Corneliu Lupeș: la „Eveniment editorial”, „Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău, într-o monografie și într-un roma”, de Gheorghe Lăzărescu; la „Convorbiri didactice”, analiza poeziilor „Lacustră” și „Ploaia”, cu elevele Mihaela Radu și Levi Gabriel Custură, Școala Gimnazială „George Bacovia”, coordonatoare, Maria-Cristina Harabagiu; la „Reflecții” cu „C. D. Zeletin. despre soția de scriitor” (Paulina a lui Alecsandri și Paraschiva a lui Arghezi n. red): la „Conversații”, „Un deceniu cu Bacovia”, de Ioana-Raluca Burghelia, studentă Facultatea de Litere Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău; la „Eveniment”, „Toamna bacoviană a scriitorilor ediția I (1-2 XI 2019)” și „Bac-Fest 2019. Festivalul Național George Bacovia”, ambele, de Gheorghe Bălțătescu; la „Vitrină”, „Anticariatul „George Bacovia” Bacău”; la „Contemporanii săi”, „Vasile Conta – filosoful nemțean”, de Karina-Ingrid Cojocariu. În apărarea casei lui V. Alecsandri, în ruină, în Bacăul-2021, interviul Ioan Dănilă-Constantin Donea. Pe aceeași temă, din nou Ioan Dănilă în dialog cu un „Reprezentant ONG”: „Casa „Alecsandri”-importantă parte a patrimoniului cultural”.
Tematica, pe mai departe: din nou la „Essentialia”, „Receptarea operei lui Bacovia”, de Gheorghe Lăzărescu; la „Restituiri”, „O clipă cu Bacovia”, de Ovidiu Genaru; la „Recunoaștere”, „Un bacovianolog de elită – Constantin Călin”, de Ioan Dănilă; la „Arte vizuale”, „George Bacovia – „naivul” simbolist”, de Elena Simionescu-Zaharia; alte „Convorbiri didactice”, „Dincolo de senzorial în lirica bacoviană”, de Maria-Cristina Harabagiu; la „Pro genius loci”, „Nu-i mâini,/ Nici azi,/ Nici ieri -/ Timpul…” Bacovia 139”, de Ioan Dănilă; la „Amintiri din urbea lui Bacovia”, „Cele cinci „fantome” din Bacăul de altădată”, de Constantin Zavati; la „Pentru Bacovia”, „Repere simboliste băcăuane”, de Daniel Nicolescu; la „Avanpremieră”, „Cu manuscrisele pe masă”, de Victor Mitocaru.
O nedumerire – aceea legată de datarea ediției: 1 (9) 2019, când ne aflăm aproape de jumătatea lui 2021, o decriptăm citind, la rubrica „Reflex”, notița „BACOVIANA” în 2019-2020” cu care ediția se încheie – în tonalitatea fluctuării posibilităților financiare ce amenință cu dispariția sau, în cazuri fericite, cu amânarea aparițiilor, ca în acest caz, mai toate publicațiile românești cu profil cultural: „Publicația de cultură tematică, centrată pe implicațiile culturale generate de personalitatea covârșitoare a poetului simbolist născut în Bacău, a produs, în ciuda prezenței sale meteorice în peisajul revuistic național, o bună impresie printre specialiștii în istoria literaturii române, ca și printre doritorii de presă neutră din punctul de vedere al câmpului politic. Numerele anterioare au continuat să suscite interes în rândul colecționarilor de reviste locale, dar cu impact național, iar unele texte inserate în paginile lor au intrat în bibliografia realizatorilor de lucrări cu caracter științific: teze de licență, lucrări de disertație, referate curente etc. De o primire specială s-a bucurat revista în zilele desfășurării Reuniunilor Culturale „Alecsandriada”, acțiune la care Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, prin Societatea Cultural-Științifică „Vasile Alecsandri” Bacău, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al județului Bacău, este parte a unui proiect de anvergură, cuprinzând inițiative culturale menite a pune în evidență cele două coordonate esențiale ale literaturii băcăuane: Vasile Alecsandri și George Bacovia. Editorul șef al publicației a activat ca manager secund al Proiectului diriguit de președintele filiale băcăuane a Uniunii Scriitorilor din România, dr. Dumitru Brăneanu. Dificultăți și incertitudini legate de finanțare au determinat o repoziționare a procesului de editare, încât s-a stabilit, în cadrul colectivului de redacție, ca în anul 2020, mai precis în primul trimestru al anului, să fie tipărite colligatumurile de față (Red)”.
Serghie Bucur
