BREAKING NEWSEveniment

Câmpina 520, conferință aniversară la Liceul „Constantin Istrati”

Miercuri, 11 ianuarie, în amfiteatrul Liceului „Constantin Istrati” a avut loc conferința aniversară „Emblemele Câmpinei” care a marcat 520 de ani de la atestarea documentară a urbei dintre Prahova și Doftana, unul dintre cele mai renumite centre petroliere românești ale începutului de secol XX. Evenimentul a fost deschis de prof. dr. Nicolae Geantă, autor a patru volume despre evoluția orașului, care a fost și organizatorul conferinței, alături de Liceul „Constantin Istrati” și de Societatea de Geografie din România, filiala Prahova.
Întânirea cu caracter public a debutat cu prezentarea unor „embleme” ale municipiului prahovean: vechiul târg al orașului, cele două schele petroliere, Casa cu Grifoni, Rafinăria „Steaua Română”, capela Hernia, Casa Lahovari, școala lui Anastasie Scripcă, Liceul de băieți, bulevardele vechi etc – edificii dintre care unele, din păcate, nu mai există.


Profesorul Geantă a dat apoi cuvântul colegei sale, prof. Ofelia Negoiță, care în ultimii ani s-a aplecat asupra unor cercetări ample despre „Liceul de Fete” în clădirea căruia activează în prezent și cei doi profesori. Cu toate că și-a început activitatea în anul 1921 în școala lui Scripcă, clădirea liceului de fete a fost funcțională abia zece ani mai târziu, întâmplător sau nu la data de 11 ianuarie! Dispunând de documente expuse pentru prima dată publicului, prof. Ofelia Negoiță a trecut în revistă mai multe aspecte inedite ale acestei embleme de învățământ câmpinean. În fapt, orașul a avut trei mari instituții emblematice: școala lui Scripcă, Liceul de Băieți (D.B Știrbey) și Liceul de Fete (Julia Hasdeu), ultimul fiind bombardat și distrus parțial în cel de-al doilea Război Mondial.


Invitatul special al conferinței a fost Șerban Băleanu, absolvent al Facultății de Geografie și cercetător la Institutul de Petrol din Câmpina, un împătimit istoric local, care deține, potrivit afirmațiilor prof. Nicolae  Geantă, „cele mai multe documente istorice despre orașul său natal”. Șerban Băleanu nu a evitat să își expună nemulțumirea față de dezinteresul și tergiversarea unor proiecte care să evidențieze sau să menționeze emblemele aflate în patrimoniul local. În fața unui public alcătuit predominant din tineri, dar și profesori, Șerban Băleanu a făcut următoarea remarcă notabilă: „Am spus mereu, paradoxal, acesta e adevărul, monografia municipiului Câmpina a fost scrisă de profesorul Stoica Teodorescu ( în 1924 – n.r.) și completată de cele patru volume din teza de doctorat a profesorului Nicolae Geantă (după 2008 – n.r.). Și totuși, nici Stoica Teodorescu, nici Nicolae Geantă nu au fost câmpineni, dar au scos niște lucrări care au fost și vor rămâne emblematice pentru Câmpina!”
A urmat trecerea în revistă a unor momente în care diferiți monarhi au vizitat șantierele petroliere din Câmpina în vremea de mare glorie a orașului: Regele Carol I, Regina Maria, Regele Gustav al V-lea al Suediei, Împăratul Wilhem al II-lea al Germaniei, Regele Alexandru al Yugoslaviei, Mihai de Hohenzollern. La final, după ce a îndemnat tinerii „să construiască un viitor măreț orașului în care locuiesc”, Nicolae Geantă a înmânat câteva diplome unor persoane care au contribuții la istoria și evoluția municipiului subcarpatic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare